Institutul Naţional al Justiţiei anunţă concursul de admitere pentru formarea iniţială în perioada octombrie 2021 – aprilie 2023. În acest sens, instituția anunță 15 locuri vacante pentru candidații la funcţia de judecător și 20 de locuri pentru candidații la funcția de procuror.

La concurs se poate înscrie persoana care întrunește condițiile pentru ocuparea funcțiilor de judecător şi de procuror prevăzute de Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544-XIII din 20.07.1995 şi Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25.02.2016, în particular:

deține cetățenia Republicii Moldova și are domiciliul pe teritoriul ei;
are capacitate deplină de exercițiu;
are diplomă de licențiat în drept sau echivalentul acesteia;
are diplomă de magistru/master în drept sau echivalentul acesteia;
nu are antecedente penale;
se bucură de o reputație ireproșabilă;
cunoaște limba română;
este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției;
nu are, în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligației prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) din Legea privind evaluarea integrității instituționale nr.325 din 23.12.2013 (pentru persoanele care până la depunerea documentelor la concursul de admitere au activat în entități publice care cad sub incidența evaluării integrității instituționale).

Persoanele care solicită admiterea la Institut pentru a candida la funcţia de judecător trebuie să aibă o vechime în muncă de cel puţin 2 ani în profesii de specialitate juridică: procuror, avocat, avocat al poporului, notar, executor judecătoresc, ofiţer de urmărire penală, consilier de probaţiune, personal de specialitate juridică din cadrul birourilor de avocați, avocat stagiar, notar stagiar.

De asemenea pot depune actele și cei care activează în calitate de personal de specialitate juridică din cadrul birourilor notariale, formator titular sau cumulard în domeniul dreptului din cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, cadru didactic titular în domeniul dreptului, personal de specialitate juridică din cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, al Curţii Constituţionale, al Ministerului Justiţiei, al instanţelor judecătoreşti şi al procuraturilor, angajaţii direcţiilor/secţiilor juridice sau similarii acestora din cadrul altor autorităţi publice, precum și alte specialități juridice, lista cărora este stabilită de Guvernul Republicii Moldova.

În vechimea în muncă se include doar perioada de muncă de după obținerea titlului de licențiat în drept.

Cererile pentru înscrierea la concurs se depun online (link-ul va deveni activ începând cu 1 iulie), în Sistemul Informațional al INJ, în perioada 1 – 30 iulie 2021.

La cererea-tip se atașează versiunea scanată a următoarelor documente:

buletinul de identitate și, după caz, certificatul de căsătorie;
diploma de licenţă în drept şi suplimentul sau echivalentul acesteia;
diploma de magistru/master în drept şi suplimentul sau echivalentul acesteia;
diploma de doctor în drept (dacă există);
documente pentru determinarea vechimii în muncă: carnetul de muncă, pentru perioada de până la 28 decembrie 2018, și dosarul personal al angajatului, adeverințe semnate de conducătorii și contabilii-șefi ai instituțiilor, ai organizațiilor sau ai întreprinderilor respective, autentificate prin ștampilă, în care să fie făcută, în mod obligatoriu, referință la documentul care confirmă vechimea în muncă (ordin, dispoziție etc.);
certificatul de cazier judiciar detaliat;
referinţa de la ultimul loc de muncă sau de studii, după caz.

Certificatul medical privind starea sănătății şi concluziile privitor la corespunderea exigențelor pentru exercitarea funcției, eliberat de Comisia specializată a Ministerului Sănătății după promovarea examenelor de admitere, se prezintă Institutului Național al Justiției.

Se admite participarea la Concurs a persoanelor care dețin diplome de licență în drept, eliberate de instituțiile superioare de învățământ din Republica Moldova. Persoanele care dețin diplome de licență în drept din străinătate prezintă certificatul de recunoaștere şi echivalare a studiilor în modul stabilit de Guvernul Republicii Moldova.

Pentru întrebări suplimentare, ne puteți contacta la numerele de telefon: 022228186, 076076684.

#fotolii libere #functii vacante #judecatori #procurori

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.