Ministerul Justiției vine cu precizări, după ce în spațiul public s-a vehiculat că statul ar fi redus pedepsele pentru corupție în rândul funcționarilor publici. Un comunicat cu unele detalii în acest sens a emis și Procuratura Anticorupție, condusă de Veronica Dragalin, despre care Ministerul Justiției spune că este „o expunere eronată”.

Potrivit Procuraturii,

„(…)dacă anterior coruperea pasivă (art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal) prevedea o pedeapsă de închisoare până la 15 ani pentru persoane cu funcție de demnitate publică (deputat, ministru, judecător, procuror, etc.) și, respectiv, un termen de prescripție până la 20 ani (infracțiune deosebit de gravă), modificările votate de Parlament în septembrie 2024 au redus pedeapsa de închisoare până la 3 ani și, respectiv, un termen de prescripție până la 5 ani (infracțiune mai puțin gravă). Similar, modificările din septembrie 2024 au redus pedeapsă pentru corupere pasivă față de deputați, miniștri, judecători, procurori, etc. de la 12 la 2 ani de închisoare, iar termenul de prescripție de la 15 la 3 ani (art. 325 alin. (2) Cod penal)”.

În contextul informațiilor prezentate de PA, Ministerul Justiției susține că modificările legislative din Codul penal, intrate în vigoare în septembrie 2024, nu reduc pedepsele pentru corupție sau termenii de prescripție, ci „urmăresc eliminarea unor deficiențe legislative și uniformizarea normelor pentru o aplicare corectă. Astfel, avem o structură mai clară și diferențiată a pedepselor pentru coruperea pasivă, fără a reduce severitatea acestora proporțional faptei comise”.

În comunicatul MJ, responsabilii mai adaugă că persoane din cadrul Procuraturii Anticorupție au participat la consultări, iar la propunerea instituției, au fost făcute ajustări.

„Potrivit noii legi, dacă coruperea pasivă este săvârșită în proporții ce peste 5000 lei, demnitarul de stat riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 7 ani. Dacă suma mitei atinge proporții mari (20 de salarii medii pe economie) atunci riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 5 la 10 ani. Iar dacă suma mitei atinge proporții deosebit de mari (40 de salarii medii pe economie) riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani. Prin urmare, modificările legislative nu reduc pedepsele cu închisoarea raportat la gradul de pericol social. (…)

Este regretabil modul tendențios expus în comunicatul Procuraturii Anticorupție, de a justifica rata sentințelor de încetare prin modificările legislative. Este o expunere eronată, care induce greșit opinia publică față de scopul și necesitatea modificărilor operate, mai ales că și reprezentanții Procuraturii Anticorupție au fost sin cei care au semnalat dificultăți de aplicare practică la mai multe categorii de infracțiuni de corupție, formulele finale fiind discutate în comun. (…) Rolul procuraturii într-un stat de drept e să asigure investigarea cauzelor în mod rapid, cu acțiuni de urmărire penală desfășurate prompt, să califice corect faptele incriminate, să susțină acuzarea în fața instanței în mod calitativ, fără crearea premiselor de tergiversare a procesului penal sau de evitare a responsabilității. La fel, explicarea obiectivă și neutră a faptelor, este un aspect esențial pentru informarea corectă a societății”, se arată în comunicatul MJ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procuratura Anticorupție nu a comentat, deocamdată, ”acuzațiile” Ministerului Justiției.

#functionari publici #Ministerul Justitiei #puscarie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.