Orașele din țara noastră continuă să se dezvolte și să fie cât mai atractive. Astfel, Cahulul va deveni primul oraș din Republica Moldova care are un viceprimar responsabil de digitalizarea regiunii. În context, autoritățile locale au numit-o pe Stela Bădin în această funcție, pentru a valorifica procesul de digitalizare în beneficiul cetățenilor și a implementa proiecte în domeniu la nivel local.

Scopul acestor proiecte este de a ajuta localitățile să-și sporească autonomia în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor, să modernizeze și să ofere servicii publice digitale de ultimă generație, sigure și performante. Această numire se aliniază la politica națională axată pe digitalizare, promovată de noul Guvern de la Chișinău.

De asemenea, activitățile de la Cahul sunt corelare și cu mai multe proiecte susținute de UE, precum și inițiative ale altor donatori mari la care se aliniază Republica Moldova prin proiectele sale de e-transformare și modernizare a serviciilor publice atât la nivel central, cât și local.

„Digitalizarea este o parte componentă a mai multor inițiative și proiecte pe care le derulăm. Printre acestea se numără crearea sistemului inteligent de iluminare publică, implementarea sistemului de înregistrare a datelor de la distanță, dezvoltarea sistemului de solicitări online, de exemplu, înscrierea la grădiniță. Astfel, e necesar să avem o persoană responsabilă de crearea unui plan integrat de măsuri, privind digitalizarea, care să faciliteze administrarea, să contribuie la reducerea costurilor și la diminuarea birocrației. Implementarea tehnologiilor este o prioritate atât pentru Cahul, cât și pentru întreaga țară. Mai ales că, prima interacțiune a cetățenilor este cu autoritățile publice locale”, a declarat Nicolae Dandiș, primarul municipiului Cahul.

Mai mult, mandatul extins al viceprimarului va acoperi realizarea de platforme și servicii digitale în beneficiul cetățenilor din Sudul țării, asigurând un mediu propice pentru dezvoltarea businessului, creșterea satisfacției cetățenilor, eliminarea barierelor în obținerea documentelor în format online, precum și reorganizarea proceselor interne ale primăriei optând pentru o primărie conectată, transparentă și deschisă.

Cu ajutorul Uniunii Europene, prin intermediul proiectelor sale EU4Moldova: Regiuni cheie și EU4Moldova: Startup City Cahul, Cahul primește asistență tehnică în dezvoltarea serviciilor publice, elemente de smart city. Totodată, se va dezvolta și o hartă a inovațiilor menită să sporească atractivitatea regiunii, să stabilească parteneriate cu sectorul privat și să fortifice dezvoltarea economică din Cahul.

Datorită platformelor online, cetățenii din regiunea Cahul vor dispune de o alegere extinsă, acces la bunuri și servicii de bună calitate, noi modalități de comunicare și un acces mai ușor la informații de interes, cunoștințe și cultură. Cea mai mare provocare pare a fi resursa umană capabilă să îmbrățișeze instrumentele digitale la nivel local.

#Cahul #digitalizare #servicii publice #UE

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot