Un avion românesc F-16 a doborât o dronă ucraineană care a intrat în spațiul aerian al Estoniei. Incidentul a avut loc luni, 18 mai, iar decizia de neutralizare a aparatului de zbor care survola teritoriul unei țări membre NATO reprezintă o premieră, scrie MediaFax.

NATO a confirmat, la rândul său, că aeronavele de vânătoare F-16 românești, implicate în misiunea de poliție aeriană a Alianței în zona baltică, din Lituania, au doborât aparatul care a încălcat spațiul aerian estonian.

Ministrul Apărării din Estonia, Hanno Pevkur, a subliniat că un avion F-16 românesc a doborât drona, care ulterior s-a prăbușit între Vortsjarv și Poltsamaa.

„Radarele noastre au detectat această dronă. Avem supravegherea spațiului aerian comună cu Letonia și Lituania. Suntem în contact strâns cu Letonia tot timpul și facem schimb de informații. Drona a fost doborâtă de avioane de vânătoare românești. Ei au fost cei mai apropiați de acest eveniment”, a declarat Hanno Pevkur în cadrul unui briefing de presă.

În același timp, ministrul estonian al Apărării a precizat că Letonia a transmis avertizarea care a permis detectarea timpurie a dronei.

Oficialii iau în calcul ipoteza potrivit căreia drona ar fi deviat de la traiectoria sa din cauza interferențelor provocate de sistemele rusești de război electronic.

Autoritățile române au confirmat, de asemenea, intervenția aeronavelor românești în cadrul incidentului.

„În complicata luptă mondială contra dronelor, un pilot militar român este astăzi cel care a reușit. Aflat în misiune de poliție aeriană în Lituania, din partea României, la bordul unui avion de vânătoare F-16 românesc, căpitanul-comandor Pavelescu Costel-Alexandru a reușit să încadreze, să angajeze și să pună la pământ o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei”, a transmis ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță.

Totodată, Ministerul Apărării Naționale al României a precizat că aeronava F-16 a Forțelor Aeriene Române executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită în spațiul aerian baltic, în cadrul angajamentului României față de securitatea colectivă a NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drone #F-16 #război Ucraina #Romania

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.