Societate civilă cere Parlamentului, Procuraturii Generale și Ministerului Justiției să să păstreze competența exclusivă a PCCOCS de a investiga formele agravate de tortură. 11 organizații pentru protecția drepturilor omului au susținut apelul.
Promo-LEX menționează că prin proiectul de lege nr. 148 din 6 mai 2026, se propune ca asemenea infracțiuni să fie anchetate de către procuraturile teritoriale și să fie eliminată referința expres privind combaterea torturii.
„Semnatarii susțin că transferul încalcă obligația statului de a desfășura anchete efective și imparțiale, consacrată în art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și în articolele 12 și 13 din Convenția ONU împotriva torturii. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Republica Moldova în zeci de cauze pentru anchete ineficiente sau lipsite de independență (Corsacov, Pruneanu, Colibaba, Levinta, Gurgurov, printre altele). Plasarea anchetelor la procuraturile teritoriale ar genera un viciu structural de imparțialitate obiectivă, fiindcă procurorii teritoriali colaborează zilnic cu chiar subdiviziunile Poliției și ale Administrației Naționale a Penitenciarelor din care provin, de regulă, autorii faptelor.
Argumentul descărcării de volum invocat de autorul proiectului este infirmat de datele Procuraturii Generale. Raportul anual pentru 2025 arată doar 10 procese penale privind tortura pe întreg teritoriul țării. Redistribuirea unui asemenea număr între peste 30 de procuraturi teritoriale ar însemna, în medie, mai puțin de o cauză la 4 ani per procuratură, cu fragmentarea expertizei acumulate la PCCOCS pe parcursul a aproape un deceniu”, se arată în precizările publicate de Promo-LEX.
Membrii organizației precizează că, potrivit statisticilor, doar circa 5% din plângerile de rele tratamente ajung la trimiterea în judecată, iar în achitările în prima instanță au pondere de circa 50%.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
„Durata medie a judecării unei cauze de tortură în toate cele trei grade de jurisdicție ajunge la șase ani. (…) Semnatarii ridică și o obiecție de tehnică legislativă. Curtea Supremă de Justiție a sesizat în avizul său că modificările privind tortura nu au legătură cu obiectul declarat al proiectului (eficientizarea investigării corupției și a criminalității financiare) și a recomandat examinarea lor într-un proiect separat, consultat cu toți subiecții interesați. Măsurile invocate din Agenda de reformă pentru aderarea la Uniunea Europeană vizează combaterea fraudei și a corupției care afectează interesele financiare ale UE, fără legătură cauzală cu regimul de competență în materia torturii.
Apelul formulează patru solicitări către Parlament și autoritățile competente. Prima vizează excluderea articolului IV din proiect și păstrarea redacției actuale a art. 9 alin. (5) din Legea nr. 3/2016. A doua privește reformularea articolului III punctele 11 și 13, cu menținerea trimiterii la art. 166¹ alin. (3) și (4) din Codul penal în competența PCCOCS. A treia se referă la consolidarea, prin măsuri instituționale și bugetare distincte, a capacităților PCCOCS și ale Secției combatere tortură din cadrul Procuraturii Generale. A patra cere publicarea unei analize de impact a modificărilor propuse, anterior adoptării oricărei intervenții asupra regimului de competență”, se arată în informațiile asociației.
Apelul este semnat de Promo-LEX, Amnesty International Moldova, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Act for Involvement, Centrul de Politici și Reforme, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Ambasada Drepturilor Omului, Centrul de Informații „GENDERDOC-M” și Inițiativa Pozitivă.
