Premieră istorică pentru Republica Moldova, astăzi țara noastră a importat gaz prin conducta Transbalcanică.

Despre aceasta directorul Energocom, Victor Bînzari, a declarat pentru BANI.MD, precizând că ”testăm mai multe rute de transport a gazului în Republica Moldova în cazul unei situații de criză cu aprovizionarea cu gaz din partea Gazpromului prin conductele din Ucraina. Am încercat traseul Transbalcanic să vedem dacă merge. Vom testa și Iași- Ungheni- Chișinău”.

„Noi acum discutam doar de verificarea rutei care sunt problemele. Am importat o cantitate de probă – 4,2 mil. metri cubi. Așteptăm să vedem care vor fi rezultatele testului mâine dimineață, în condițiile în care o zi gazieră începe la 7 dimineață și se termină a doua zi la aceeași. Testul va dura 3-4 zile să vedem cum stau locurile la diferite cantități”, a punctat Bînzari.

Directorul Energocom susține că, „urmează să vedem care sunt costurile și cât este de viabil transportul. Mai este vorba și de capacități care se licitează în momentul în care se cumpără metanul. Vom face o analiză concretă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ceea ce privește prețul total de achiziție, Bînzari spune că deocamdată acest lucru nu se cunoaște, în condițiile în care sunt șapte puncte de interconexiune și diferite companii.

„Unele calculează în MW/h, altele per mia de metrii cubi. Trebuie să facem o analiză la final și vom putea spune. Când vorbim despre diversificare rutelor și situația de risc care poate apărea în aprovizionarea cu gaze naturale, prețul mai puțin contează. Important e să avem gaz”.

Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent. La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi. Concernul rus refuză să rezerve cantități suplimentare, în condițiile în care consumul pe timp de iarnă crește. Cei mai mari consumatori sunt Termoelectrica și CET Nord. Termoelectrica a fost trecută pe păcură.

Pentru a face față crizei Chișinăul și-a făcut rezerve de gaz în volum de 200 mil. metri cubi. Un calcul elementar arată că respectiva cantitate ar ajunge pentru aproximativ 2 luni de iarnă, în condițiile în care consumul anual se cifrează la 1,2 miliarde metri cubi.

#conducta transbalcanica #criza gazelor #Energocom

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.