Premieră pentru Republica Moldova. O ambasadoare și reprezentantă permanentă a fost aleasă președintă a OMPI

Ambasadoarea Tatiana Molcean, reprezentanta permanentă a Republicii Moldova pe lângă Oficiul ONU și alte Organizații Internaționale la Geneva, în premieră a fost aleasă în calitate de președintă a Adunării Generale Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), în cadrul celei de-a 62-a runde. Anunțul a fost făcut astăzi de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE).

Mandatul Tatianei Molcean va fi exercitat pe parcursul a doi ani și va debuta imediat după finalizarea lucrărilor celei de-a 62-a runde de Adunări OMPI, care se desfășoară în aceste zile la Geneva, în perioada 4 – 8 octombrie.

„Este o premieră pentru diplomația Republicii Moldova când un reprezentant al țării preia o funcție de asemenea nivel în cadrul unei organizații internaționale din sistemul ONU. Preluarea la această etapă a mandatului comportă și o încărcătură simbolică, Republica Moldova marcând în anul 2021 aniversarea de 30 de ani de la aderarea la Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Republica Moldova va fi un membru activ în setarea agendei globale în domeniul proprietății intelectuale, participând direct la dezbaterile privind subiectele cheie de pe agenda instituției.”, se arată într-o notă informativă a MAEIE.

Prezidarea Adunării Generale a OMPI va oferi posibilitatea Republicii Moldova de a aplica în practică obiectivul politicii externe de conectare activă la agenda priorităților globale.

„În mod aparte, voi continua efortul de facilitare a interacțiunii dintre aplicarea în practică a instrumentele de protecție a proprietății intelectuale și soluționarea prin inovare, transfer de tehnologii și comerț a problemelor acute din domeniul sănătății. Prioritate va fi acordată, de asemenea, promovării inovării în rândul tinerilor, dar și aspectelor de gen”, a declarat Tatiana Molcean.

Precizăm că, Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale a fost creată în 1967 și întrunește în prezent 193 de state membre. Rolul principal al organizației este promovarea unui sistem internațional al Proprietății Intelectuale echilibrat și efectiv, care permite dezvoltarea inovațiilor și creativității pentru beneficiul tuturor. Republica Moldova a devenit membru al OMPI în anul 1991.

#Tatiana Molcean #OMPI #ambasadoare #ONU

Președintele american Donald Trump a criticat în mod deschis mai multe state, acuzându-le că refuză să importe carne de vită și pui din SUA, în ciuda faptului că America le cumpără produsele. Aceste refuzuri au fost folosite de administrația Trump ca justificare pentru introducerea noilor tarife comerciale.

Uniunea Europeană și Regatul Unit interzic importul de carne de vită din SUA tratată cu hormoni de creștere, o practică comună în industria americană. Printre substanțele utilizate se numără estradiol și testosteron, despre care evaluările europene arată că pot avea efecte negative asupra sănătății, inclusiv un risc crescut de tumori canceroase.

Pe de altă parte, Australia și Argentina au impus restricții în 2003, după apariția unor cazuri de encefalopatie spongiformă bovină (cunoscută ca boala vacii nebune) în SUA. Deși interdicțiile au fost parțial ridicate în ultimii ani, accesul pe aceste piețe rămâne limitat. În cazul Australiei, carnea de vită din SUA trebuie să provină de la animale crescute, crescute și sacrificate exclusiv pe teritoriul american – o cerință greu de îndeplinit pentru majoritatea producătorilor.

În plus, UE interzice importul de pui american tratat cu clor – o metodă folosită pentru a elimina bacteriile periculoase precum campylobacter. Deși Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară susține că riscurile directe pentru consumatori sunt scăzute, europenii consideră că spălarea cărnii în clor ascunde probleme mai mari legate de igienă și bunăstarea animalelor în fermele americane.

Experții atrag atenția că această metodă nu garantează siguranța produselor. „Apa cu clor nu a eliminat bacteriile. Ele au rămas periculoase, doar că nu mai puteau fi detectate”, spune Erik Millstone, specialist în politici alimentare la Universitatea din Sussex.

Pentru ca produsele din carne americane să fie acceptate pe aceste piețe, industria agricolă din SUA ar trebui să adopte standarde mai stricte, similare celor europene – un pas pe care mulți producători nu sunt dispuși să îl facă.