Ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSM) de marți, 5 octombrie curent, s-a început cu scandal. Președinta Angela Motuzoc se pare că a încercat să pună la îndoială hotărârea prin care Dorel Musteață a fost numit președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Cel puțin de asta a fost învinuită de către ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco. Mai mult, din cauză că ședința a fost stabilită pentru ora 10:00, în aceeași zi cu ședința CSM, membrii CSM, întruniți la ora 09:00, au fost nevoiți să ia o pauză pe o perioadă nedeterminată.

În primul rând, Dorel Musteață și Sergiu Litvinenco participă atât la ședințele CSM, cât și la ședințele CSP. Asta după ce a fost modificată recent Legea cu privire la Procuratură în partea ce ține de componența CSP. Dacă până nu demult erau 15 membri, acum sunt 12.

În urma modificărilor, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a fost exclus din componență, la fel procurorul-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia, Victor Cîlcic, și președintele Uniunii Avocaților, Emanoil Ploșnița, din rândul membrilor de drept. În schimb, au fost incluși în componență președintele CSM, acum avându-l pe Dorel Musteață care exercită interimatul funcției; avocata poporului, Natalia Moloșag.

Din componență mai fac parte procurorii detașați – Inga Furtună, Andrei Roșca, Constantin Șușu și Angela Motuzoc; și membri din rândul societății civile – Lilia Mărgineanu, Ion Guceac, Lilia Potâng și Svetlana Balmuș.

În cadrul ședinței de marți, s-a ridicat întrebarea dacă Dorel Musteață poate participa la ședință, asta chiar dacă el deja a participat la una – pe data de 30 septembrie curent.

„Eu deja sunt admis. Există hotărârea din 16 iulie 2019, potrivit căreia sunt președinte interimar al CSM, care este în vigoare și recunoscută. Mi-ați expediat ordinea de zi. Dacă puneți la vot excluderea mea, vă loviți de nulitatea ședinței anterioare”, a explicat Dorel Musteață.

„De asta și mă tem”, a spus președinta CSP, Angela Motuzoc.

„Puneți la îndoială legalitatea unei hotărâri care nu a trecut prin vreo instanță. Probabil ați primit un celebru telefon de la domnul Clima sau poate de la alții ca el. Dvs. puneți în discuție o problemă inexistentă. Este inventată”, a adăugat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Discuțiile au durat circa 30 de minute. Pe agenda ședinței CSP este un singur subiect – adresarea deputatului PAS Lilian Carp, care exercită și funcția de președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică în cadrul Parlamentului, care vizează pretinse acțiuni ilegale comise de procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

#CSP #Dorel Musteata

Puține lucruri de pe Pământ au rezistat atât de mult timp în fața schimbărilor. În timp ce clădirile istorice și invențiile care au marcat evoluția omenirii ne atrag atenția, există și minuni ale naturii pe lângă care trecem uneori fără să le cunoaștem povestea, scrie antena3.ro.

Copacii se numără printre cele mai longevive forme de viață de pe planetă. De-a lungul mileniilor, au oferit umbră, adăpost și oxigen, devenind repere ale unor locuri și martori tăcuți ai istoriei. Unii dintre ei au supraviețuit mii de ani, încă dintr-o perioadă în care civilizația arăta cu totul altfel.

Dar unde se află cel mai bătrân copac din lume și care este secretul longevității sale?

Methuselah, pinul care a supraviețuit timp de milenii

În Munții Albi din California, Statele Unite, crește unul dintre cei mai vechi copaci cunoscuți de pe Pământ. Este un pin din specia Great Basin bristlecone pine, botezat Methuselah, după personajul biblic Matusalem, bunicul lui Noe, despre care Biblia spune că a trăit 969 de ani.

Copacul a fost descoperit în anii 1950 de cercetătorul Edmund Schulman și a devenit celebru pentru vârsta sa impresionantă. Este considerat cel mai bătrân copac individual, care nu face parte dintr-o colonie de arbori conectați prin același sistem de rădăcini, a cărui longevitate a fost confirmată prin metode științifice.

Methuselah nu este însă singurul exemplar remarcabil din această zonă. În apropiere se află un alt pin, al cărui nume nu a fost făcut public și despre care cercetătorii au stabilit că ar putea fi chiar mai vechi.

Câți ani are cel mai bătrân copac din lume?

Vârsta copacilor poate fi stabilită prin analizarea inelelor de creștere, fiecare dintre acestea oferind indicii despre un an din viața arborelui.

În cazul lui Methuselah, au fost prelevate probe în 1957. Ulterior, dendrocronologul Tom Harlan, de la Laboratorul de Cercetare a Inelelor Arborilor al Universității din Arizona, a comparat inelele de creștere și a confirmat că arborele are peste 4.800 de ani.

În 2009, același cercetător a analizat și o probă mai veche, prelevată de Edmund Schulman dintr-un alt pin din Munții Albi, înainte de moartea acestuia. Proba provenea de la un copac viu, rămas fără nume, despre care s-a estimat că are peste 5.000 de ani. Acesta ar putea fi, așadar, cel mai bătrân arbore viu individual a cărui vârstă a fost verificată.

Înainte ca Methuselah să fie recunoscut drept unul dintre cei mai bătrâni arbori vii din lume, recordul îi era atribuit pinului Prometheus, din statul Nevada. Copacul a fost tăiat în 1964 de Donald Rusk Currey, un doctorand care studia istoria climatică a regiunii. Analiza ulterioară a inelelor de creștere a arătat că arborele avea aproximativ 4.900 de ani, existând estimări potrivit cărora ar fi putut depăși 5.000 de ani. Circumstanțele tăierii rămân controversate, iar dispariția sa este considerată unul dintre cele mai cunoscute exemple ale pierderii unui exemplar natural excepțional în urma unei intervenții umane.

Numele Prometheus provine din mitologia greacă, de la titanul care le-ar fi oferit oamenilor focul.

De ce este ținut secret locul în care se află Methuselah?

Pădurea Ancient Bristlecone Pine se găsește în Munții Albi din California și adăpostește exemplare de pini care au supraviețuit timp de milenii.

Cu toate acestea, poziția exactă a lui Methuselah și a copacului despre care se crede că este și mai vechi a fost păstrată secretă. Măsura a fost luată pentru a preveni deteriorarea arborilor, vandalismul sau alte intervenții care le-ar putea pune în pericol existența.

Timp de decenii, nici măcar fotografiile care ar fi permis identificarea cu ușurință a exemplarelor nu au fost distribuite pe scară largă. În 2021, însă, imagini apărute online au făcut ca localizarea lui Methuselah să devină mai ușor de identificat.

Importanța protejării arborilor cu valoare istorică a revenit în atenția publicului și după un incident petrecut în Marea Britanie.

În septembrie 2023, celebrul sicomor din Sycamore Gap, comitatul Northumberland, a fost tăiat intenționat. Copacul, vechi de aproximativ 300 de ani, devenise un reper cunoscut, aflat într-o depresiune naturală a terenului, lângă Zidul lui Hadrian.

În 2025, doi bărbați, Daniel Graham și Adam Carruthers, au fost condamnați la câte patru ani și trei luni de închisoare pentru tăierea ilegală a arborelui și deteriorarea Zidului lui Hadrian, monument protejat și inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

Care este secretul longevității acestor copaci?

Pinii din specia Great Basin bristlecone pine sunt considerați printre cei mai longevivi arbori de pe planetă. Ei cresc în regiunile montane înalte din California, Nevada și Utah, în condiții care ar fi dificile pentru multe alte specii.

Secretul longevității lor este legat tocmai de mediul neprielnic în care se dezvoltă. Temperaturile scăzute, solurile sărace și condițiile aspre încetinesc considerabil creșterea copacilor.

Ritmul lent de dezvoltare contribuie la formarea unui lemn foarte dens, care îi ajută să reziste mai bine putrezirii, insectelor și ciupercilor. Astfel, deși cresc în condiții dificile și pot avea un aspect aparent fragil, acești arbori reușesc să supraviețuiască mii de ani.

Longevitatea lor este o dovadă a modului în care unele specii se adaptează mediului și rezistă în fața unor schimbări care se desfășoară pe perioade mult mai lungi decât o viață omenească.