Ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSM) de marți, 5 octombrie curent, s-a început cu scandal. Președinta Angela Motuzoc se pare că a încercat să pună la îndoială hotărârea prin care Dorel Musteață a fost numit președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Cel puțin de asta a fost învinuită de către ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco. Mai mult, din cauză că ședința a fost stabilită pentru ora 10:00, în aceeași zi cu ședința CSM, membrii CSM, întruniți la ora 09:00, au fost nevoiți să ia o pauză pe o perioadă nedeterminată.

În primul rând, Dorel Musteață și Sergiu Litvinenco participă atât la ședințele CSM, cât și la ședințele CSP. Asta după ce a fost modificată recent Legea cu privire la Procuratură în partea ce ține de componența CSP. Dacă până nu demult erau 15 membri, acum sunt 12.

În urma modificărilor, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a fost exclus din componență, la fel procurorul-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia, Victor Cîlcic, și președintele Uniunii Avocaților, Emanoil Ploșnița, din rândul membrilor de drept. În schimb, au fost incluși în componență președintele CSM, acum avându-l pe Dorel Musteață care exercită interimatul funcției; avocata poporului, Natalia Moloșag.

Din componență mai fac parte procurorii detașați – Inga Furtună, Andrei Roșca, Constantin Șușu și Angela Motuzoc; și membri din rândul societății civile – Lilia Mărgineanu, Ion Guceac, Lilia Potâng și Svetlana Balmuș.

În cadrul ședinței de marți, s-a ridicat întrebarea dacă Dorel Musteață poate participa la ședință, asta chiar dacă el deja a participat la una – pe data de 30 septembrie curent.

„Eu deja sunt admis. Există hotărârea din 16 iulie 2019, potrivit căreia sunt președinte interimar al CSM, care este în vigoare și recunoscută. Mi-ați expediat ordinea de zi. Dacă puneți la vot excluderea mea, vă loviți de nulitatea ședinței anterioare”, a explicat Dorel Musteață.

„De asta și mă tem”, a spus președinta CSP, Angela Motuzoc.

„Puneți la îndoială legalitatea unei hotărâri care nu a trecut prin vreo instanță. Probabil ați primit un celebru telefon de la domnul Clima sau poate de la alții ca el. Dvs. puneți în discuție o problemă inexistentă. Este inventată”, a adăugat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Discuțiile au durat circa 30 de minute. Pe agenda ședinței CSP este un singur subiect – adresarea deputatului PAS Lilian Carp, care exercită și funcția de președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică în cadrul Parlamentului, care vizează pretinse acțiuni ilegale comise de procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

#CSP #Dorel Musteata

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.