CSP „s-a tras de păr” 30 de min., până a trecut la agendă! Litvinenco susține că Motuzoc a avut un „sunet celebru”

Ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSM) de marți, 5 octombrie curent, s-a început cu scandal. Președinta Angela Motuzoc se pare că a încercat să pună la îndoială hotărârea prin care Dorel Musteață a fost numit președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Cel puțin de asta a fost învinuită de către ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco. Mai mult, din cauză că ședința a fost stabilită pentru ora 10:00, în aceeași zi cu ședința CSM, membrii CSM, întruniți la ora 09:00, au fost nevoiți să ia o pauză pe o perioadă nedeterminată.

În primul rând, Dorel Musteață și Sergiu Litvinenco participă atât la ședințele CSM, cât și la ședințele CSP. Asta după ce a fost modificată recent Legea cu privire la Procuratură în partea ce ține de componența CSP. Dacă până nu demult erau 15 membri, acum sunt 12.

În urma modificărilor, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a fost exclus din componență, la fel procurorul-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia, Victor Cîlcic, și președintele Uniunii Avocaților, Emanoil Ploșnița, din rândul membrilor de drept. În schimb, au fost incluși în componență președintele CSM, acum avându-l pe Dorel Musteață care exercită interimatul funcției; avocata poporului, Natalia Moloșag.

Din componență mai fac parte procurorii detașați – Inga Furtună, Andrei Roșca, Constantin Șușu și Angela Motuzoc; și membri din rândul societății civile – Lilia Mărgineanu, Ion Guceac, Lilia Potâng și Svetlana Balmuș.

În cadrul ședinței de marți, s-a ridicat întrebarea dacă Dorel Musteață poate participa la ședință, asta chiar dacă el deja a participat la una – pe data de 30 septembrie curent.

„Eu deja sunt admis. Există hotărârea din 16 iulie 2019, potrivit căreia sunt președinte interimar al CSM, care este în vigoare și recunoscută. Mi-ați expediat ordinea de zi. Dacă puneți la vot excluderea mea, vă loviți de nulitatea ședinței anterioare”, a explicat Dorel Musteață.

„De asta și mă tem”, a spus președinta CSP, Angela Motuzoc.

„Puneți la îndoială legalitatea unei hotărâri care nu a trecut prin vreo instanță. Probabil ați primit un celebru telefon de la domnul Clima sau poate de la alții ca el. Dvs. puneți în discuție o problemă inexistentă. Este inventată”, a adăugat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Discuțiile au durat circa 30 de minute. Pe agenda ședinței CSP este un singur subiect – adresarea deputatului PAS Lilian Carp, care exercită și funcția de președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică în cadrul Parlamentului, care vizează pretinse acțiuni ilegale comise de procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

#Dorel Musteata #CSP

Majoritatea telespectatorilor de la noi preferă emisiunile realizate în Moldova. O demonstrează topul producţiilor TV care au înregistrat cea mai mare audienţă în ultima lună.

Potrivit datelor AGB, 80 la sută din „top 20 emisiuni” reprezintă producţie locală, iar 90 de procente dintre acestea sunt în limba română. 16 poziţii revin anume producţiilor locale, relatează PublikaTV.

În ultima perioadă, mai mulţi radiodifuzori, experţi media şi membri ai Consiliului Audiovizualului au pus în discuţie importanţa susţinerii producătorilor autohtoni de televiziune.

„Brandurile comerciale pe care le veţi vedea susţin produsul autohton. Mulţumim pentru solidaritate!”

Astfel de mesaje sunt difuzate în pauzele publicitare din timpul emisiunilor autohtone, în încercarea de a atrage campanii de promovare pentru producțiile locale în română şi rusă.

Ponderea produsului local în oferta televiziunilor din jurisdicţia Republicii Moldova ar urma să crească substanţial de la 1 septembrie 2022, când va intra în vigoare reclasificarea radiodifuzorilor, operată de Consiliul Audiovizualului.

Prin decizia din martie a CA, numărul televiziunilor naţionale a crescut de la 13 la 41. Iar aceasta înseamnă că încă 28 de posturi vor fi obligate să difuzeze cel puţin opt ore de conţinut autohton zilnic, în loc de patru ore, cât este cota pentru televiziunile regionale.

Potrivit preşedintelui Consiliului Audiovizualului, această decizie ar urma să asigure cerinţe egale faţă de toate posturile TV care au în grilă programe pentru telespectatori din toată ţara şi care sunt recepţionate de 2/3 din populaţie.

Monitorizarea privind respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte cota de produs autohton va începe chiar din prima jumătate a lunii septembrie.

Totodată, un proiect de lege privind securizarea spaţiului informaţional prevede noi pârghii de responsabilizare a televiziunilor care vor refuza să respecte cota obligatorie de emisiuni autohtone. Documentul adoptat în prima lectură de PAS stabileşte că posturile TV ar urma să fie private de dreptul de a difuza publicitate pentru o perioadă de până la un an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#producție locală #rating #tv #top #CA