Premierul Armeniei, Nikol Paşinian, a demisionat. Anunțul a fost făcut duminică, 25 aprilie curent. Totuși, va asigura interimatul funcției până la alegerile legislative din iunie. După acesta, toţi membrii Guvernului şi-au prezentat demisia, după cum cere legislaţia în Armenia.

„Demisionez astăzi din postul meu de premier”, a anunţat Nikol Paşinian, într-un video publicat pe pagina sa de Facebook.

Paşinian a fost cel care a convocat alegeri legislative anticipate pentru 20 iunie în încercarea de a obţine un nou mandat. Acesta se confruntă cu o gravă criză politică după înfrângerea Armeniei de către Azerbaidjan în conflictul din Nagorno-Karabah.

Amintim că, de fapt, conflictul a reizbucnit în septembrie 2020 și a durat 44 de zile. Totul s-a încheiat la 10 noiembrie printr-un acord de încetare a focului, mediat de Moscova.

În virtutea acordului, Azerbaidjanul a preluat controlul asupra unei părţi a teritoriului acestei republici care şi-a autoproclamat independenţa în urma a trei referendumuri (în 1991, 2006 şi 2017), fără a fi recunoscută de comunitatea internaţională.

Ajuns la putere în urma protestelor antiguvernamentale din 2018, Nikol Paşinian este considerat principalul responsabil pentru înfrângerea în războiul cu Azerbaidjanul. El insistă totuşi că a semnat armistiţiul pentru a evita pierderi umane şi teritoriale mult mai mari.

Luptele s-au soldat cu moartea a peste 5.500 de militari din ambele tabere şi a 150 de civili, potrivit surselor oficiale.

#Armenia #Azerbaidjan #prim-ministru

Parlamentul suedez a aprobat miercuri, 11 noiembrie, o revizuire a Constituției care va permite revocarea cetățeniei persoanelor cu dublă cetățenie pe care le-au obținut într-o manieră frauduloasă sau dacă persoanele în cauză au fost condamnate pentru infracțiuni amenințând interesele naționale, transmite Agerpres.

Amendamentul a fost adoptat cu 292 de voturi „pentru” și 51 de voturi „contra”. Viitorului guvern îi va reveni să prezinte un proiect de lege pentru punerea în practică a amendamentului.

Cu acest amendament, va fi posibil să se introducă legi ce prevăd că cetățenia suedeză a persoanelor cu dublă cetățenie poate fi revocată dacă le-au obținut pe o „bază mincinoasă” sau dacă persoanele au fost condamnate pentru infracțiuni ce aduc atingere gravă „intereselor vitale” ale Suediei.

Guvernul în exercițiu, condus de Ulf Kristersson și susținut în parlament de Democrații Suedezi, un partid anti-imigrație, declarase anul trecut că se va gândi la mijloace de a retrage cetățenia persoanelor cu dublă cetățenie condamnate în dosare de infracționalitate organizată.

În acest scop va fi nevoie de o revizuire a Constituției, pentru care este nevoie de două voturi în parlament, separate de un scrutin. Votul de miercuri a fost al doilea.

Viitorului guvern îi va reveni să decidă pașii de urmat, de exemplu definind infracțiunile ce pot duce la pierderea cetățeniei. Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului au criticat această măsură.