Armenia refuză să participe la Eurovision 2021, care va avea loc în această primăvară la Rotterdam (Olanda). Potrivit organizatorilor absența țării ține de anumite „circumstanțe obiective”.

„După discuții consistente și detaliate, Compania publică de televiziune din Armenia a decis să părăsească Concursul Muzical Eurovision 2021”, se arată în declarație. „Evenimentele recente, lipsa de timp și alte circumstanțe obiective fac imposibilă participarea corectă a Armeniei la competiție”.

Evident, vorbim despre criza politică și conflictul armat din Nagorno-Karabah, care a avut loc în toamna anului 2020. Cu toate acestea, detaliile unei astfel de decizii nu sunt specificate.

Armenia participă la Eurovision din 2006. În această perioadă, artiștii locali au reușit să ocupe de două ori locul patru în competiție (2008 și 2014).

Anterior, organizatorii Eurovision au aprobat formatul concursului pentru anul 2021. În luna mai, acesta va avea loc în conformitate cu așa-numitul scenariu „B” – cu sosirea artiștilor în Rotterdam, dar cu mai puțini jurnaliști și un om în echipa fiecărui participant.

Cea de-a 65-a ediție a Concursului Muzical Eurovision va avea loc la Rotterdam (Olanda) și va avea loc la datele anunțate anterior – 18, 20 și 22 mai.

#Armenia #eurovision 2021

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.