Primele animale din lume vaccinate împotriva COVID-19 la o grădină zoo din SUA

Nouă maimuțe mari de la grădina zoologică din San Diego, California, sunt primele animale vaccinate cu un ser experimental anti-Covid-19, asta după ce în luna ianuarie opt gorile au fost testate pozitiv pentru noul coronavirus după ce ar fi intrat în contact cu un îngrijitor infectat, au declarat joi oficialii instituției, potrivit Agerpres.

Patru urangutani și cinci bonobo au fost vaccinați până acum, grădina zoologică intenționând să imunizeze alți trei bonobo și o gorilă în curând. Urangutanii și bonobo, împreună cu cimpanzeii, sunt speciile cele mai apropiate de oameni, punându-i în pericol să contracteze coronavirusul care s-a răspândit rapid de la om la om.

Un astfel de caz a fost semnalat la mijlocul lunii ianuarie când Parcul Safari al grădinii zoologice a raportat că cele opt gorile ale sale au dezvoltat COVID-19 după ce au intrat în contact cu un îngrijitor care avea coronavirus, chiar dacă angajatul era asimptomatic și purta echipament de protecție.

„Asta ne-a făcut să ne dăm seama că și celelalte maimuțe erau în pericol”, a declarat Nadine Lamberski, oficial al San Diego Zoo Wildlife Alliance. „Am vrut să facem tot posibilul pentru a le proteja de acest virus pentru că nu știm exact cum le va afecta”, a mai spus ea.

Nadine Lamberski se află în legătură cu Zoetis, o companie pentru sănătatea animalelor care a făcut în trecut parte din Pfizer. Compania produce un vaccin pentru animale care dezvoltă imunitate împotriva coronavirusului.

Zoetis testează vaccinul pe nurci, pisici și câini, a precizat Lamberski, iar compania avea circa 27 de doze de rezervă.

Aceste doze nu au fost autorizate pentru utilizare la oameni, așa încât grădina zoologică a decis să le folosească pe maimuțe, calculând că pericolul utilizării unui vaccin care nu a fost testat pe primate depășește riscul ca animalele să contracteze COVID-19.

Personalul grădinii zoologice din San Diego a inoculat maimuțele între sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie cu două doze de vaccin Zoetis, la trei săptămâni distanță.

#animale vaccinate #COVID-19

Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale lui Grigore Alexandru Ghyka, ultimul domn al Moldovei, a fost depus în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, ca urmare a unei decizii a preşedintelui României, Nicuşor Dan, transmit știrileprotv.ro.

„Construcția României moderne a început înainte de ianuarie 1859”, a declarat, duminică, președintele Nicușor Dan, la ceremonia care a avut loc la Palatul Cotroceni, cu ocazia repatrierii rămășițelor pământești aparținând ultimului domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka.

Nicușor Dan a amintit că marile transformări ale societății românești sunt rodul unor „rădăcini adânci”, plantate de oamenii vizionari ai trecutului.

Președintele a pledat pentru o abordare istorică nuanțată și echilibrată, în care să recunoaștem eforturile politice și sociale ale predecesorilor, dar mai ales să învățăm din ele.

Rămăşiţele pământeşti ale domnitorului vor fi înhumate la Iași

Rămăşiţele pământeşti ale domnitorului au fost deshumate vineri din cimitirul localităţii franceze Le-Mée-sur-Seine şi au fost aduse în ţară, urmând să fie înhumate la Iaşi.

Administrația Prezidențială a precizat că parcursul istoric al României a fost definit de intervențiile majore ale unor figuri remarcabile care, prin decizii ferme, au făcut posibilă întemeierea și modernizarea unor instituții și că o astfel de personalitate emblematică a fost Grigore Alexandru Ghyka, domn al Moldovei între 1849–1853 și 1854–1856.

„Grigore Alexandru Ghyka a pus binele comun mai presus de interesele proprii, promovând principii moderne de guvernare și dreptate socială. În timpul domniei sale au fost adoptate reforme esențiale pentru societate, precum dezrobirea romilor, abolirea cenzurii sau reducerea taxelor comerciale. De numele său se leagă înființarea Jandarmeriei Române, după model francez, dar și prima maternitate publică din țară, Institutul Gregorian, finanțată din fonduri personale”, a argumentat Președinția.

Potrivit instituției, prin repatrierea rămășițelor pământești ale domnitorului Ghyka, statul român face un gest de restituire morală și de prețuire a unei personalități unice.

Garda care a purtat pe umeri sicriul cu osemintele domnitorului a fost alcătuită din jandarmi francezi, precum și din jandarmi români din cadrul Gărzii de Onoare a Jandarmeriei Române.

Sicriul cu rămășițele pământești a ajuns în România vineri seară, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” de la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.