Cinci este noul tău număr norocos.Un nou studiu publicat de American Heart Association (AHA), ce a analizat datele a două milioane de oameni din întreaga lume, a stabilit că acesta este numărul de porții de fructe și legume pe care trebuie să le consumați în fiecare zi.

Două dintre aceste cinci porții ar trebui să fie fructe, iar celelalte trei ar trebui să se concentreze pe legume, a constatat studiul. „Această combinație oferă cel mai mare beneficiu în ceea ce privește prevenirea bolilor cronice majore și este un raport realizabil”, a declarat autorul principal Dr. Dong Wang, epidemiolog și nutriționist la Harvard Medical School și Brigham and Women’s Hospital din Boston, într-un comunicat.

Cu toate acestea, au existat diferențe în ceea ce privește beneficiile, în funcție de fructele sau legumele în cauză. „Am constatat, de asemenea, că nu toate fructele și legumele sunt benefice în aceeași măsură, chiar dacă recomandările dietetice actuale tratează în general toate tipurile de fructe și legume, inclusiv legumele cu amidon, sucurile de fructe și cartofii, la fel”, a spus Wang.

Mazărea, porumbul, cartofii și alte legume cu amidon, de exemplu, nu au fost asociate cu un risc redus de deces sau boli cronice specifice. Legumele cu frunze verzi, bogate în beta-caroten și vitamina C, cum ar fi spanacul, salata verde cu frunze și varza, împreună cu morcovii, sun considerabil mai benefice.

Din categoria fructelor, fructele ambalate cu beta-caroten și vitamina C, cum ar fi fructele de pădure și citricele, au contribuit, de asemenea, la reducerea riscului de deces și de boli cronice. Cu toate acestea, sucul de fructe nu a făcut-o. Cercetările anterioare au constatat că fibra din fructele întregi este cheia beneficiilor.

„Totalitatea dovezilor din studiu” ar trebui să convingă profesioniștii din domeniul sănătății să promoveze consumul de mai multe fructe și legume ca strategie dietetică cheie și ca cetățenii să accepte acest lucru ”, au scris dr. Naveed Sattar și dr. Nita Forouhi într-un editorial care va fi publicat în aprilie.

Sattar este profesor la Institutul de Științe Cardiovasculare și Medicale de la Universitatea din Glasgow, iar Forouhi conduce programul de epidemiologie nutrițională al Unității de Epidemiologie MRC de la Universitatea din Cambridge. Niciunul dintre ei nu a fost implicat în noul studiu.

#fructe benefice #fructe pentru dieta #legume benefice #legume pentru dieta #vitamina C

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.