Premierul britanic Boris Johnson şi-a exprimat joi îngrijorarea cu privire la ipoteza potrivit căreia regimul „barbar” de la Moscova ar putea recurge la arme chimice în Ucraina, relatează AFP, citată de Digi24.

„Lucrurile pe care le auziţi despre armele chimice fac parte direct din strategia lor”, a declarat joi premierul britanic într-un interviu pentru Sky News, fiind un ecou al îngrijorărilor exprimate de Statele Unite.

„Ei (ruşii) încep prin a spune că există arme chimice care au fost stocate de adversarii lor sau de americani. Şi atunci când ei înşişi desfăşoară arme chimice, aşa cum mă tem că o fac, au un fel de maskirovka” – un termen rusesc pentru a desemna arta de a înşela inamicul – „o poveste falsă pregătită”, a declarat Boris Johnson.

„Am văzut-o în Siria, am văzut-o… chiar şi în Marea Britanie”, a continuat el, referindu-se la cazurile de otrăvire de pe teritoriul britanic. „Este un guvern cinic, barbar”, a continuat el.

În ciuda dezminţirilor ruse, Regatul Unit consideră Moscova responsabilă pentru otrăvirea în 2018 la Salisbury (sudul Angliei) a fostului agent dublu rus Serghei Skripal.

Ancheta publică britanică asupra morţii lui Dawn Sturgess, victimă colaterală a otrăvirii fostului agent dublu rus Serghei Skripal cu Noviciok va fi deschisă într-o săptămână, a anunţat joi guvernul britanic, potrivit sursei citate de Agerpres.

În pofida concluziilor Londrei în acest sens, Moscova a negat întotdeauna orice implicare în această afacere în care trei agenţi ai serviciilor de informaţii ruse au fost inculpaţi în ancheta penală britanică şi se află sub incidenţa unor mandate de arestare.

Otrăvit cu Noviciok, fostul agent dublu Serghei Skripal a fost găsit cu fiica sa Iulia, ambii inconştienţi, pe o bancă dintr-un oraş de lângă Salisbury şi ambii au fost spitalizaţi în stare gravă.

#atacuri chimice #Boris Johnson #premierul britanic #razboi #Rusia #Ucraina

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.