Tbilisi nu-şi poate permite să impună Rusiei sancţiuni care ar „devasta” economia georgiană, a declarat miercuri, 24 mai curent, premierul acestei ţări, Irakli Garibaşvili, la un forum din Qatar, transmite Agerpres.

La câteva zile după restabilirea legăturilor aeriene între Tbilisi şi Moscova, în plin război în Ucraina, liderul georgian a apărat poziţia ţării sale în faţa criticilor internaţionale.

„Nu numai că am aduce prejudicii Georgiei, dar ne-am devasta de asemenea economia şi am pune în pericol interesele ţării şi ale poporului nostru dacă am impune Rusiei orice formă de sancţiuni economice”, a spus el, subliniind că schimburile comerciale bilaterale se ridică la circa 1 miliard de dolari pe an.

Georgia, o fostă republică sovietică din Caucaz, s-a confruntat cu Rusia în 2008 într-un blitzkrieg care s-a încheiat cu recunoaşterea de către Moscova a independenţei a două republici separatiste pro-ruse, Osetia de Sud şi Abhazia, care s-au separat de Georgia în 1992.

Ţara doreşte oficial să adere la Uniunea Europeană şi NATO, dar ONG-urile şi activiştii opoziţiei acuză partidul de guvernământ Visul Georgian că încurajează o derivă autoritară.

„Războiul nostru nu a fost un război, iar războiul ucrainean este un război?”

Irakli Garibaşvili a criticat inacţiunea comunităţii internaţionale de la acea vreme, „care a continuat să trateze în mod normal cu Rusia”.

„Unde este logica? Războiul nostru nu a fost un război, iar războiul ucrainean este un război”, s-a întrebat el, amintind că Rusia a cucerit 20% din teritoriul georgian în 2008 şi a instalat acolo două baze militare. „Nimeni nu ştie” cum se va încheia războiul din Ucraina, a adăugat premierul georgian, deplângând lipsa de măsuri pentru „a încuraja discuţiile de pace”.

Invazia Rusiei în Ucraina a fost unul dintre principalele subiecte discutate la Forumul Economic din Qatar. Marţi, premierul ungar Viktor Orban a pledat pentru negocieri cu Moscova, apreciind că Kievul nu poate câştiga războiul.

Dar, pentru fostul şef al CIA David Petraeus, liderul ungar s-a plasat „de partea greşită a ceea ce va deveni istorie”.

Cu ajutorul SUA şi al Europei, Ucraina este în măsură să facă progrese majore împotriva forţelor ruse, a declarat marţi generalul american în retragere.

#Georgia #Irakli Garibaşvili #Rusia

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.