Premierul român Marcel Ciolacu s-a întâlnit miercuri, 6 septembrie curent, cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări care este găzduit de România. Șeful PSD a transmis că România „susține ferm solicitarea Chișinăului de a se asocia acestui format de cooperare, care vizează, între altele, identificarea modalităților concrete de a angaja Republica Moldova și Ucraina în proiecte menite să sporească gradul de interconectivitate în domeniile energiei, transporturilor și digital din regiune”. De asemenea, prim-ministrul a reafirmat susținerea politică și în plan tehnic pentru integrarea Republicii Moldova în UE, scrie presa din România.

Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a avut astăzi o întrevedere cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, aflată în vizită la București pentru a participa la Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări găzduit anul acesta de România.

Premierul român a apreciat participarea președintei Republicii Moldova la acest eveniment internațional. România susține ferm solicitarea Chișinăului de a se asocia acestui format de cooperare, care vizează, între altele, identificarea modalităților concrete de a angaja Republica Moldova și Ucraina în proiecte menite să sporească gradul de interconectivitate în domeniile energiei, transporturilor și digital din regiune, a subliniat prim-ministrul Marcel Ciolacu. Cei doi înalți oficiali au evaluat stadiul relațiilor bilaterale și au apreciat nivelul excelent al cooperării. Premierul României și președinta Republicii Moldova au manifestat întreaga deschidere pentru continuarea, pe aceeași linie, a dialogului, precum și pentru a lucra împreună în vederea obținerii de rezultate concrete, în beneficiul cetățenilor celor două țări.

Premierul Marcel Ciolacu a menționat că România a transferat recent prima tranșă, în valoare de 10 milioane de euro, pentru finanțarea unor proiecte prioritare, în baza Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară nerambursabilă în valoare de 100 milioane de euro.

Fondurile din această primă tranșă au fost direcționate către achiziționarea de microbuze pentru transportul școlar și către proiecte de infrastructură și dezvoltare locală (alimentare cu apă, canalizare etc).

Președinta Maia Sandu a mulțumit României pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în plan bilateral și în contextul de securitate actual, provocat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, și a evidențiat importanța continuării cooperării, mai ales în sectorul energetic, în perspectiva apropierii sezonului rece. Șeful Executivului român a reafirmat susținerea politică și în plan tehnic pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, arătând că este prioritară în acest moment obținerea deciziei privind deschiderea negocierilor de aderare, în cadrul Consiliului European din decembrie”, arată comunicatul Guvernului.

„Participarea la Summitului Iniţiativei celor Trei Mări crește relevanța Republicii Moldova în proiectele strategice de interconectare în regiune și în cadrul UE. O felicit pe Maia Sandu pentru determinarea de a menține drumul european al Republicii Moldova și o asigur de sprijinul pentru deschiderea negocierilor de aderare”, arată mesajul transmis pe platforma X de Marcel Ciolacu.

Participarea la @3seaseu crește relevanța Republicii Moldova în proiectele strategice de interconectare în regiune și în cadrul #UE.
O felicit pe @sandumaiamd pentru determinarea de a menține drumul 🇪🇺 al🇲🇩 și o asigur de sprijinul 🇷🇴 pentru deschiderea negocierilor de aderare. pic.twitter.com/zh3mFIjzpz

— Marcel Ciolacu (@CiolacuMarcel) September 6, 2023

Preşedintele României, Klaus Iohannis, găzduieşte, miercuri, la Palatul Cotroceni, cea de-a VIII-a ediţie a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări (I3M), în cadrul căreia va prezenta rezultatele mandatului României la conducerea I3M, reflectate, de asemenea, în Declaraţia Comună a Summitului, care va fi adoptată la finalul discuţiilor. România este primul dintre statele participante la I3M care organizează pentru a doua oară un Summit al Iniţiativei, după cel găzduit în septembrie 2018.

#București #Maia Sandu #Marcel Ciolacu #premier #Republica Moldova #Romania

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.