Conducerea Gazprom a venit cu o reacție miercuri seara, 6 septembrie curent, referitoare la concluziile auditului internațional anunțate de guvernarea de la Chișinău.

În martie 2022, datoria Moldovagaz față de Gazprom constituia 709 milioane de dolari. Potrivit lui Parlivoc, pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă. Funcționarul a anunțat că țara noastră este dispusă să achite doar 8,6 milioane de dolari.

Cei de la Gazprom însă îl contrazic. „Astăzi, 6 septembrie 2023, pe site-ul Ministerului Energiei al Republicii Moldova a fost publicat un comunicat de presă, despre rezultatele auditului datoriei istorice a SA „Moldovagaz” către PJSC Gazprom pentru gazele furnizate consumatorilor pe malul drept al râului Nistru. Raportul auditorului nu a fost aprobat de Consiliul de Supraveghere al SA „Moldovagaz”, așa cum prevăd acordurile dintre CSP „Gazprom” și Guvernul Republicii Moldova. În orice caz, după cum am menționat deja, auditorul și condițiile licitației pentru achiziționarea serviciilor sale au fost stabilite unilateral de partea moldovenească fără acordul Gazprom și Moldovagaz. Concluziile auditorului nu pot afecta în niciun fel mărimea și valabilitatea datoriei specificate, mai ales că aceasta este confirmată în documentele semnate regulat de Gazprom și Moldovagaz și deciziile relevante ale arbitrajului internațional”, scrie în comunicatul de presă.

La fel, conducerea a adăugat că „Gazprom nu este de acord categoric cu declarațiile părții moldovenești și intenționează să continue să își apere drepturile în toate modurile posibile”.

BANI.MD Datoria Moldovagaz față de Gazprom: Parlicov anunță că suntem dispuși să achităm 8,6 milioane USD

VIDEO După auditul Moldovagaz, Recean bate cu pumnul în masă: Moldova nu are de gând să plătească datorii inexistente

#audit #datorie #gaz #Gazprom #Republica Moldova #Rusia

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.