Premierul suedez: Turcia cere „prea multe” pentru a accepta aderarea Suediei la NATO

Suedia este convinsă că Turcia va aproba, în cele din urmă, aderarea sa la NATO, dar nu poate îndeplini toate condițiile pe care Ankara le solicită pentru a sprijini această aderare, a declarat duminică premierul suedez Ulf Kristersson.

„Turcia poate confirma că noi am făcut tot ce am spus că vom face, dar, în același timp, cer de la noi lucruri pe care nu putem sau nu dorim să le acceptăm”, a spus premierul suedez.

Suedia și Finlanda au semnat un acord cu Turcia în 2022, cu scopul de a depăși blocajul guvernului de la Ankara referitor la aderarea celor două țări la Alianța Nord-Atlantică. Și-au depus împreună, în luna mai, candidaturile pentru aderarea la NATO. Cele două ţări nordice renunță astfel la politica de nealiniere, în urma invaziei ruse în Ucraina.

În schimb, Turcia și-a manifestat opoziția și a acuzat cele două state nordice că adăpostesc militanți kurzi sau opozanți ai președintelui turc Recep Erdogan. Turcia îi consideră pe aceștia „terorișit” și a cerut extrădarea lor.

Recent, Curtea Supremă suedeză a respins cererea Turciei pentru extrădarea jurnalistului Bülent Kenes, solicitată personal de către preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan pentru a da undă verde aderării Suediei la NATO, informează Agerpres care citează France Presse. Este vorba despre un jurnalist, redactor-șef al unei publicații turce, acuzat de Ankara că a fost complice la o tentativa de lovitură de stat, în 2016.

#turcia #Suedia

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.