Premierul Ungariei, conservatorul Peter Magyar, a reiterat miercuri, la Ankara, că țara sa „nu va trimite arme sau trupe” în Ucraina, deși consideră că această țară este victima unei agresiuni brutale din partea Rusiei, relatează EFE potrivit Agerpres.

„Pentru guvernul Ungariei, Ucraina este victima, iar Rusia este un agresor brutal, iar Ucraina are dreptul să-și apere integritatea teritorială. Continuăm să acordăm ajutor umanitar Ucrainei, dar, așa cum am spus de mai multe ori, Ungaria nu va trimite arme sau trupe în Ucraina”, a declarat Magyar înainte de începerea celei de-a doua zile a summitului NATO de la Ankara.

„Am avut o scurtă discuție cu președintele (ucrainean, Volodimir) Zelenski ieri (marți) și am convenit să avem o întâlnire bilaterală în viitorul apropiat”, a adăugat premierul ungar.

Magyar a preluat funcția de prim-ministru în luna mai, dupa ce partidul sau, Tisza, a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, punând astfel capăt celor 16 ani de guvernare a ultranaționalistului Viktor Orban, care avea o poziție apropiată de Moscova și tensionată cu Kievul și care a refuzat mereu să acorde sprijin militar țării invadate.

Peter Magyar a afirmat miercuri că ‘ungurii cred în forța și unitatea NATO’, declarându-se totodată ‘hotărât să restabilească poziția Ungariei de aliat de încredere al NATO’.

„Este în interesul nostru comun să avem o Alianță unită. Guvernul ungar a decis deja să crească cheltuielile pentru apărare într-un mod previzibil și vom atinge nivelul de 5% (din Produsul Intern Brut, conform acordului de anul trecut) în 2035”, a promis liderul ungar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arme #Peter Magyar #refuz #trupe #Ucraina #Ungaria

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.