Cadre didactice din întreaga țară au participat la concursul republican „Pedagogul Anului” 2024. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării (MEC), premiul mare a fost de 50 mii lei, locul doi – 25 mii lei, iar locul trei – 15 mii lei.

La eveniment a fost prezentă și Președinta Maia Sandu, care a mulțumit profesorilor că își dedică viața creșterii generațiilor de copii spre binele tuturor.

„Vreau să ajungem în ziua în care toată lumea înțelege cât de importantă este educația, profesia de cadru didactic este răsplătită pe merit, prestigiul unui profesor este la cel mai înalt nivel și învățământul nostru e competitiv și la standarde înalte. Pentru educație am revenit în țară, pentru educație mă voi strădui mereu, orice aș face și oriunde aș fi”, a declarat șefa statului.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun a venit cu un mesaj de felicitare pentru toți angajații din sistemul de învățământ din țară.

„Cred cu tărie că, sistemul educațional reprezintă coloana vertebrală a oricărei societăți. Iar în momente de cumpănă pentru țară este esențial să stăm drepți. Vă mulțumesc din numele Ministerului pentru toată munca pe care o faceți. Pentru că iubiți această meserie, pentru că rămâneți optimiști și sunteți un exemplu de patriotism și dedicație”, a subliniat Dan Perciun.

Fiecare laureat al Concursului republican „Pedagogul Anului” a primit și câte un telefon de ultimă generație de la partenerii evenimentului. Evenimentul s-a încheiat cu un concert festiv susținut de Tania Turtureanu, Cătălin Josan și Vali Boghean.

Concursul „Pedagogul anului” este organizat, începând cu anul 2006. În acest an, la etapa republicană a concursului au participat 55 de cadre didactice din întreaga țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Întreaga listă a câștigătorilor și laureaților poate fi accesată AICI.

#2024 #MEC #Pedagogul anului #premii

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.