Armata rusă suferă pierderi tot mai mari pe frontul din Ucraina. În luna septembrie 2024, rata medie a pierderilor zilnice (morți și răniți) a atins un record, cu 1.271 de militari pierduți în fiecare zi de război, conform unei analize publicate luni de serviciile britanice de informații militare, transmite digi24.ro.

Cel mai sângeros moment pentru armata rusă a fost în luna mai, când pierderile zilnice se ridicau la 1.262 de soldați, potrivit datelor furnizate de statul major al armatei ucrainene.

Analiza britanică estimează că, de la începutul conflictului, Rusia a înregistrat probabil peste 648.000 de pierderi în rândul militarilor săi.

Un grafic elaborat de ministerul britanic al Apărării arată că în 2022, numărul zilnic de morți și răniți era de aproximativ 200-300. Aceasta a crescut ulterior la peste 500 în ultimele luni ale anului.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 07 October 2024.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/mliOqaN57n #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/JlOer1ae9E

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) October 7, 2024

În 2023, pierderile medii zilnice au fost între 500-700 de soldați, iar în ultimele luni ale anului, cifra a depășit 900. În primele patru luni ale anului 2024, media a fost de circa 800-900 de militari, iar începând din luna mai, a depășit constant 1.100 de pierderi în fiecare zi.

„Forțele ruse continuă să încerce să subțieze liniile ucrainene prin folosirea atacurilor în masă pentru a copleși pozițiile defensive și a obține victorii tactice”, se arată în analiza serviciilor militare de informații ale UK.

Această creștere a fost determinată în special de intensificarea luptelor în regiunile Harkiv și Kursk, unde Rusia a lansat o ofensivă terestră în nord-estul Ucrainei pe 10 mai. La sfârșitul aceleași luni, forțele ucrainene au anunțat că au reușit să oprească avansul rus.

„Până acum, sosirea iernii nu a dus la o reducere a operațiunilor ofensive, din moment ce rușii continuă să se bazeze pe tactici care presupun atacuri cu desant de trupe de infanterie, în lipsa unui război de manevră, care presupune condiții mai bune de desfășurare”, se arată în raportul de luni al serviciilor militare de informații ale Marii Britanii.

De asemenea, la începutul lunii august, ucrainenii au demarat propria ofensivă în regiunea Kursk. Se estimează că Rusia va continua să înregistreze pierderi de peste 1.000 de militari pe zi în lunile următoare, inclusiv pe timpul iernii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#pierderi #razboi #Rusia #Ucraina

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.