Armata rusă suferă pierderi tot mai mari pe frontul din Ucraina. În luna septembrie 2024, rata medie a pierderilor zilnice (morți și răniți) a atins un record, cu 1.271 de militari pierduți în fiecare zi de război, conform unei analize publicate luni de serviciile britanice de informații militare, transmite digi24.ro.

Cel mai sângeros moment pentru armata rusă a fost în luna mai, când pierderile zilnice se ridicau la 1.262 de soldați, potrivit datelor furnizate de statul major al armatei ucrainene.

Analiza britanică estimează că, de la începutul conflictului, Rusia a înregistrat probabil peste 648.000 de pierderi în rândul militarilor săi.

Un grafic elaborat de ministerul britanic al Apărării arată că în 2022, numărul zilnic de morți și răniți era de aproximativ 200-300. Aceasta a crescut ulterior la peste 500 în ultimele luni ale anului.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 07 October 2024.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/mliOqaN57n #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/JlOer1ae9E

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) October 7, 2024

În 2023, pierderile medii zilnice au fost între 500-700 de soldați, iar în ultimele luni ale anului, cifra a depășit 900. În primele patru luni ale anului 2024, media a fost de circa 800-900 de militari, iar începând din luna mai, a depășit constant 1.100 de pierderi în fiecare zi.

„Forțele ruse continuă să încerce să subțieze liniile ucrainene prin folosirea atacurilor în masă pentru a copleși pozițiile defensive și a obține victorii tactice”, se arată în analiza serviciilor militare de informații ale UK.

Această creștere a fost determinată în special de intensificarea luptelor în regiunile Harkiv și Kursk, unde Rusia a lansat o ofensivă terestră în nord-estul Ucrainei pe 10 mai. La sfârșitul aceleași luni, forțele ucrainene au anunțat că au reușit să oprească avansul rus.

„Până acum, sosirea iernii nu a dus la o reducere a operațiunilor ofensive, din moment ce rușii continuă să se bazeze pe tactici care presupun atacuri cu desant de trupe de infanterie, în lipsa unui război de manevră, care presupune condiții mai bune de desfășurare”, se arată în raportul de luni al serviciilor militare de informații ale Marii Britanii.

De asemenea, la începutul lunii august, ucrainenii au demarat propria ofensivă în regiunea Kursk. Se estimează că Rusia va continua să înregistreze pierderi de peste 1.000 de militari pe zi în lunile următoare, inclusiv pe timpul iernii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#pierderi #razboi #Rusia #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.