Cabinetul de miniștri a aprobat lista laureaților Premiului Național din anul curent. Câștigătorii au fost selectați prin vot secret de către membrii Comisiei pentru decernarea Premiului Naţional, în cadrul ședinței din 26 septembrie 2023.

În acest an, Premiul Național a fost obținut de următoarele persoane:

Ion Borș, producător, regizor, și Mariana Starciuc, scenaristă, decană a Facultății Artă Teatrală, Coregrafică și Multimedia, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, pentru originalitatea filmului „Carbon”, precum și pentru promovarea imaginii Republicii Moldova în domeniul cinematografic;
Vladimir Palamarciuc, artist plastic, pentru activitatea prodigioasă, limbajul metaforic și simbolic al operei, care ies în evidență prin conjugarea elementelor artei populare cu elementele inovatoare ale artei contemporane, organic inserate în structuri plastice tradiționale, cu un impact remarcabil înpromovarea valorilor culturale pe plan național și internațional;
Larisa Turea, scriitoare, dramaturgă, Maestru în Artă, pentru lucrarea „Cartea foametei”, care evocă, atât prin mărturiile supraviețuitorilor, cât și prin documente de arhivă originale, fenomenul foametei postbelice în R.S.S. Moldovenească ca instrument de reducere a rezistenței față de regimul sovietic;
Nina Corcinschi, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar, critic și istoric literar, directoare a Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, pentru lucrările de critică literară scrise cu abnegație și pentru întreaga activitate în domeniul culturii și științei filologice;
Nicolae Leahu, doctor în filologie, conferențiar universitar, poet, critic, director al Școlii Doctorale Filologie, Facultatea de Litere a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, pentru Opera Omnia;
Ilona Stepan, conferențiar universitar, director artistic și prim-dirijor al Capelei Corale Academice „Doina” a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, prim-dirijor al Corului Național de Cameră al Sălii cu Orgă, Artist al Poporului, pentru întreaga activitate;
Veaceslav Sambriș, regizor, Maestru în Artă, director artistic al Instituției Publice Teatrul Republican „Luceafărul”, mun. Chișinău, pentru înaltă măiestrie în promovarea imaginii teatrului, a artei spectacolului și a culturii în societate și peste hotarele țării, precum și pentru realizări deosebite în montarea spectacolelor prezentate pe scena teatrului;
Echipa Centrului Național de Tehnologii Spațiale al Universității Tehnice a Moldovei: Viorel Bostan, profesor universitar, doctor habilitat în tehnică, rector, cercetător științific principal, director de proiect, Nicolae Secrieru, conferențiar universitar, doctor, cercetător științific coordonator, Valentin Ilco, cercetător științific, Vladimir Melnic, cercetător științific, Alexei Martiniuc, cercetător științific, Vladimir Vărzaru, cercetător științific, pentru dezvoltarea și lansarea nanosatelitului Republicii Moldova „TUMnanoSAT” cu misiuni de cercetare de la Stația Spațială Internațională și pentru monitorizarea, postoperarea și promovarea tehnologiilor spațiale;
Departamentul „TeleFilm-Chișinău” al Companiei „Teleradio- Moldova”: Mircea Surdu, director, Leonid Melnic, vicedirector, producător, Eugeniu Popovici, regizor principal, Lucia Tăut, redactor, și Roman Gațcan, cameraman, pentru abordarea inovativă, perseverență și abnegație în activitate, contribuție substanțială, cu impact considerabil la dezvoltarea societății, la promovarea principiilor moral-umanitare, precum și la consolidarea valorilor, a patrimoniului și a imaginii Republicii Moldova.

Anual, Guvernul decernează până la 10 Premii Naționale pentru realizările remarcabile în domeniul științei, culturii, artei și sportului care au contribuit la promovarea imaginii țării pe plan internațional și au avut un impact considerabil asupra progresului tehnico-științific și socio-economic. La fel ca și în ceilalți ani, câștigătorii Premiului Național vor primi recompensă bănească, în valoare de 100 de mii de lei, diplomă și medalie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Guvernul R. Moldova #Premiul Național

Republica Moldova instalează cel de-al doilea radar destinat detectării dronelor care zboară la altitudini mici și medii. Declarația a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, deputatul PAS, Lilian Carp, la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit deputatului, sistemele de monitorizare existente nu pot detecta toate aparatele care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova. Noul radar ar urma să îmbunătățească supravegherea la altitudini mici și medii, unde dronele pot fi mai dificil de detectat.

„Al doilea radar urmează a fi instalat, el este în proces de instalare, el monitorizează la înălțimii mici și medii, asta pentru ca să răspundem propagandiștilor care încearcă să spună pentru ce Republica Moldova a cheltuit bani pentru radar. Bun, acum în condițiile în care țările membre NATO, România, Polonia, țările Baltice au survolările neautorizat și nu întotdeauna, chiar cu radare super performante, nu întotdeauna monitorizează sau detectează aceste drone, pentru că acele radare care sunt, sau și primele care sunt pentru înălțimii mari și pentru aparate de zbor mai mari, și necesită deja o altă tehnică de monitorizare a spațiului aerian cu radare mai mici, amplasate pe suprafață sau pe distanță de hotare mai mică”, spune Carp.

Lilian Carp susține că pentru combaterea dronelor este nevoie nu doar de radare, ci și de sisteme mobile de apărare antiaeriană, care să poată fi deplasate în funcție de locul în care este identificată o țintă.

Republica Moldova dispune deja de capacități limitate pentru neutralizarea unor drone, însă acestea nu au fost folosite până acum. Lilian Carp spune că au existat situații în care dronele au fost monitorizate de Armata Națională și ar fi existat posibilitatea intervenției, însă decizia de a le doborî nu a fost luată din cauza riscului ca aparatele să cadă în zone populate și să provoace victime sau pagube. Potrivit lui, în următorii doi-trei ani Republica Moldova ar putea avea mai multe elemente de apărare, însă până atunci vulnerabilitățile vor persista.

Potrivit Ministerului Apărării, în perioada 2022–2026 au fost documentate, în total, 81 de încălcări ale spațiului aerian, fiind implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.