Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2026 a fost câştigat de autoarea canadiană Anne Carson pentru „opera sa îndrăzneaţă şi inventivă care, printr-un dialog jucăuş cu tradiţia clasică, a creat forme noi pentru literatura contemporană”, a anunţat joi Academia Suedeză în cadrul unei conferinţe de presă transmisă în direct din Stockholm pe site-ul nobelprize.org.

Anunţul a fost transmis de Ingrid Carlberg, secretar permanent al comitetului care decernează Premiului Nobel pentru Literatură.

„De-a lungul întregii sale cariere, Anne Carson a îmbinat scrierea de poezie cu activitatea de traducătoare şi cu predarea la diverse universităţi. Aproape întreaga sa producţie literară s-a concentrat asupra punctului de intersecţie dintre obsesia filologului pentru cuvinte şi dorinţa poetului de a găsi noi semnificaţii. Ea însăşi a identificat etimologia cuvintelor drept punctul de plecare al întregii sale opere”, conform Academiei Suedeze.

Anne Patricia Carson, în vârstă de 76 de ani, este poetă, eseistă, traducătoare şi profesoară.

Până în 2026 au fost acordate 118 Premii Nobel pentru Literatură, un număr de 122 de persoane primind această distincţie în perioada 1901-2025 (de patru ori, doi laureaţi au împărţit premiul).

Doar 18 femei au primit Premiul Nobel pentru Literatură.

Premiul din acest an are o valoare de 12 milioane de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 1,2 milioane de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2025, Premiul Nobel pentru Literatură a fost câştigat de scriitorul maghiar Laszlo Krasznahorkai, recompensat pentru „opera sa captivantă şi vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”, conform Academiei Suedeze.

Nobelul pentru Literatură, la fel ca şi celelalte premii, va fi înmânat la Stockholm, în cadrul unei ceremonii speciale organizată la 10 decembrie, ziua morţii lui Alfred Nobel.

#autoare #Literatura #Premiul Nobel

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat joi că Europa riscă să devină irelevantă în eventualele negocieri de pace privind Ucraina dacă nu pune capăt inițiativelor diplomatice concurente și nu desemnează un reprezentant unic, scrie mediafax.ro.

Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, Meloni a susținut că multiplicarea formatelor de negociere afectează credibilitatea Europei, relatează Reuters.

„Sunt convinsă că ne dăm cu toții seama că, prezentând imaginea unei Europe dezorganizate, nu facem decât să servim interesele celor care vor ca acest război să continue. Și cred că acest lucru este inacceptabil, având în vedere că sunt în joc vieți omenești și viitorul securității noastre”, a subliniat Meloni.

Premierul Italiei a precizat că nu urmărește să obțină un loc la masa negocierilor pentru ea sau pentru Italia, dar a subliniat că Roma nu va accepta negocierea unor angajamente fără un mandat din partea Uniunii Europene.

Meloni a cerut liderilor europeni să stabilească cine ar trebui să reprezinte Uniunea Europeană în negocieri și ce mandat ar urma să primească persoana respectivă.

De asemenea, premierul italian a solicitat ca subiectul să fie discutat săptămâna viitoare, în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului European, la Dublin, urmând ca o decizie oficială să fie adoptată la summitul din decembrie, după consultări cu Marea Britanie, Norvegia și alți parteneri europeni.

Mai multe inițiative diplomatice separate privind Ucraina

Declarațiile premierului italian vin în contextul mai multor inițiative diplomatice europene privind negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina.

În scrisoare, Meloni a făcut referire la mai multe inițiative diplomatice din ultima lună, inclusiv la convorbirea telefonică din 27 octombrie dintre președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele rus Vladimir Putin.

Discuțiile privind reprezentarea Europei au vizat și formatul E3, din care fac parte Franța, Germania și Marea Britanie.

De asemenea, premierul italian a menționat reuniunea programată pentru 12 noiembrie, în așa-numitul „format Berlin”, în marja summitului Comunității Politice Europene, precum și reuniunea Coaliției de Voință, care reunește 37 de state și este programată pentru 19 noiembrie, tot la Berlin.