Câştigătorul Premiului Nobel pentru Pace 2022 urmează să fie anunţat astăzi la Oslo, Norvegia. În total, 343 de nominalizaţi – 251 de persoane şi 92 de organizaţii – concurează pentru premiu în acest an, potrivit Institutului Nobel. Dar lista completă nu este încă publică şi va fi lansată abia după 50 de ani.

Anul trecut, premiul a fost împărţit de jurnalista filipino-americană Maria Ressa şi jurnalistul rus Dmitri Andreyevich Muratov „pentru eforturile lor de a proteja libertatea de exprimare”.

Premiul din acest an va fi anunţat pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care a intrat acum în cea de-a opta lună, dar şi pe fondul celui de-al treilea an al pandemiei de COVID-19.

Potrivit presei internaţionale, printre favoriţii din acest an se află activista suedeză Greta Thunberg, preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski, opozantul rus Alexeki Navalnîi, Papa Francisc, opozanta belarusă Svetlana Ţihanuskaia sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,1 milioane de euro). Suma este împărţită, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.

#PACE #premiul nobil #Zelenski

Deputata Olga Ursu, membră a partidului Mișcarea Alternativa Națională, a mers marți în mai multe localități din nordul țării pentru a vedea situația de pe râul Nistru. Parlamentara a atras atenția asupra nivelului scăzut al apei și a cerut implicarea urgentă a autorităților responsabile de gestionarea crizei.

„Comisia parlamentară pentru mediu trebuie să fie urgent aici, la fața locului. Centrul Național de Management al Crizelor și Consiliul Național de Securitate trebuie să se implice. Este vorba despre securitatea întregii țări și nu depinde de Chișinău, așa cum vor unii să invoce, dar de securitatea statului la cel mai înalt nivel”, a declarat Olga Ursu marți, 29 septembrie.

Deputata a calificat situația observată în mai multe zone ale Nistrului drept „catastrofală”.

Amintim că Republica Moldova se confruntă în această perioadă cu o criză hidrologică fără precedent. În acest context, autoritățile au instituit, începând cu 26 septembrie, stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile.

Pe Nistru, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis Cod Roșu pentru sectorul Naslavcea-Camenca. În unele zone, debitul râului a scăzut la doar 10-15% din valorile normale, iar stația de captare din Chișinău este considerată de Ministerul Mediului unul dintre cele mai vulnerabile puncte în actuala situație.

O problemă majoră o reprezintă și nivelul critic al lacului de acumulare Novodnistrovsk din Ucraina, unde volumul de apă a scăzut cu peste 10 metri.

Situația este dificilă și pe râul Prut, unde nivelul lacului de acumulare Costești-Stânca a scăzut cu 1,28 metri într-o singură lună, iar debitul evacuat a fost redus la 14 metri cubi pe secundă. Potrivit autorităților, dacă nivelul apei va mai scădea cu 72 de centimetri, există riscul ca evacuarea acesteia să nu mai fie posibilă din punct de vedere tehnic. În acest caz, ar putea fi afectată aprovizionarea cu apă a mai multor raioane dependente de această sursă, printre care Ungheni, Cahul, Cantemir, Glodeni, Fălești și Leova.