Câştigătorul Premiului Nobel pentru Pace 2022 urmează să fie anunţat astăzi la Oslo, Norvegia. În total, 343 de nominalizaţi – 251 de persoane şi 92 de organizaţii – concurează pentru premiu în acest an, potrivit Institutului Nobel. Dar lista completă nu este încă publică şi va fi lansată abia după 50 de ani.

Anul trecut, premiul a fost împărţit de jurnalista filipino-americană Maria Ressa şi jurnalistul rus Dmitri Andreyevich Muratov „pentru eforturile lor de a proteja libertatea de exprimare”.

Premiul din acest an va fi anunţat pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care a intrat acum în cea de-a opta lună, dar şi pe fondul celui de-al treilea an al pandemiei de COVID-19.

Potrivit presei internaţionale, printre favoriţii din acest an se află activista suedeză Greta Thunberg, preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski, opozantul rus Alexeki Navalnîi, Papa Francisc, opozanta belarusă Svetlana Ţihanuskaia sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,1 milioane de euro). Suma este împărţită, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.

#PACE #premiul nobil #Zelenski

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.