Preşedintele american Joe Biden a declarat că ameninţările ruse de a folosi arme nucleare în conflictul din Ucraina pun lumea în pericol de „apocalipsă” pentru prima dată de la criza rachetelor din Cuba, în plină desfăşurare a Războiului Rece, relatează lefigaro.fr.

„Nu ne-am confruntat cu perspectiva unei apocalipse de la Kennedy şi criza rachetelor din Cuba” în 1962. Vladimir Putin nu glumea” făcând aceste ameninţări. Există, pentru prima dată de la criza rachetelor din Cuba, o ameninţare directă cu utilizarea armelor nucleare dacă lucrurile continuă să meargă aşa cum sunt acum”, a spus el.

Din 14 până în 28 octombrie 1962, criza rachetelor instalate în Cuba de Uniunea Sovietică şi reperate de Statele Unite a zguduit planeta, stârnind temeri de un război nuclear.

Confruntat cu rezistenţa ucraineană, alimentată de ajutorul militar occidental, Vladimir Putin a făcut aluzie la bomba atomică într-un discurs televizat din 21 septembrie. El a spus că este gata să folosească „toate mijloacele” din arsenalul său împotriva Occidentului, pe care l-a acuzat că vrea să „distrugă” Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Experţii spun că astfel de atacuri ar folosi probabil arme nucleare tactice – mai mici ca încărcătură explozivă decât o armă nucleară strategică. Dar Joe Biden a avertizat că chiar şi o lovitură nucleară tactică ar putea declansa o conflagraţie mai largă.

„Nu cred că poţi utiliza cu uşurinţă o armă nucleară tactică fără să sfârşeşti prin a provoca apocalipsa”, a spus el.

Vladimir Putin nu glumeşte când vorbeşte despre potenţiala utilizare a armelor nucleare tactice sau a armelor biologice sau chimice, pentru că armata lui, s-ar putea spune, este foarte ineficientă, a apreciat preşedintele american.

„Încercăm să înţelegem care este calea de ieşire a lui Putin. Cum poate să iasă din asta? Cum se poate poziţiona astfel încât să nu piardă o parte semnificativă din puterea sa în Rusia”, a mărturisit în cele din urmă Joe Biden.

#atac nuclear #Biden #Putin

Pentru milioane de oameni din întreaga lume, vineri 13 este considerată o zi cu ghinion. Unii evită să călătorească, să înceapă proiecte importante sau să ia decizii, de teamă că data le-ar putea aduce evenimente neplăcute. Superstiția este răspândită mai ales în culturile occidentale și își are originile în două credințe mai vechi: reputația negativă a numărului 13 și asocierea zilei de vineri cu suferința și moartea.

Potrivit Bibliotecii Congresului Statelor Unite, cele două superstiții au circulat separat timp de secole, înainte de a se combina și de a transforma ziua de vineri 13 într-un simbol al ghinionului.

Numărul 13 era considerat nefavorabil în mai multe tradiții occidentale. În schimb, numărul 12 simboliza ordinea și perfecțiunea: 12 luni ale anului, 12 semne zodiacale și 12 triburi ale lui Israel. Depășirea acestei structuri prin apariția numărului 13 a fost asociată cu dezechilibrul și dezordinea.

O altă explicație își are rădăcinile în tradiția creștină. La Cina cea de Taină au participat 13 persoane, iar al treisprezecelea invitat, Iuda Iscarioteanul, l-a trădat pe Iisus Hristos. Totodată, răstignirea lui Iisus a avut loc într-o zi de vineri, ceea ce a contribuit la reputația negativă a acestei zile.

O poveste asemănătoare apare și în mitologia nordică. Potrivit unei legende, la un ospăț al celor 12 zei a apărut Loki, al treisprezecelea invitat. Conflictul provocat de acesta a dus la moartea zeului Balder.

Una dintre cele mai cunoscute teorii despre originea superstiției face trimitere la arestarea Cavalerilor Templieri, la 13 octombrie 1307, într-o zi de vineri.

La ordinul regelui Filip al IV-lea al Franței, sute de membri ai ordinului au fost arestați, iar averile acestora au fost confiscate. Templierii au fost acuzați de erezie, unii fiind torturați pentru a obține mărturisiri. Ordinul a fost desființat în 1312, iar ultimul mare maestru, Jacques de Molay, a fost executat în 1314.

Totuși, istoricii nu au identificat dovezi care să confirme că acest episod a stat la originea superstiției. Potrivit unei analize publicate de National Geographic, asocierea arestării templierilor cu ghinionul zilei de vineri 13 a apărut mult mai târziu.

Referințe scrise la această credință există încă din 1834, în Franța. În Statele Unite, superstiția a devenit populară la începutul secolului al XX-lea, inclusiv datorită romanului „Friday, the Thirteenth”, publicat în 1907 de Thomas William Lawson. Cartea prezenta povestea unui broker de pe Wall Street care exploata teama oamenilor față de această dată pentru a provoca panică pe piața bursieră.

Teama de numărul 13 este cunoscută sub denumirea de triskaidekafobie, iar frica specifică de vineri 13 poartă numele de paraskevidekatriafobie.

În prezent, vineri 13 rămâne una dintre cele mai cunoscute superstiții din lume. În timp ce unii oameni continuă să evite anumite activități în această zi, alții o consideră doar o coincidență calendaristică, fără vreo semnificație specială.