Cabinetul de miniștri a aprobat, astăzi, lista personalităților desemnate câștigătoare a Premiului Național, ediția 2022, printre care se numără și scriitorul, jurnalistul, autorul și prezentatorul TV, Constantin Cheianu, meritul fiindu-i acordat pentru opera „Omnia”.

Așadar, laureații din acest an sunt:

Ghenadii Korotcenkov – profesor universitar, doctor habilitat în științe fizico-matematice, cercetător științific principal – pentru aportul fundamental în dezvoltarea științei și tehnologiilor, dar și pentru promovarea imaginii Republicii Moldova;
Valentin Celac – doctor habilitat în biologie, conferențiar cercetător, cercetător ştiințific principal – pentru realizări în cercetări științifice, inovații și implementări;
Mircea Ciobanu – scriitor, critic literar, editor de carte, jurnalist – pentru Opera Omnia;
Colectivul format din Anatolie Lapicus – pianist, profesor universitar, șef al Departamentului pian din cadrul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, solist al Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, Maestru în Artă, Artist al Poporului, și Iurie Mahovici – pianist, profesor universitar, solist al Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, Maestru în Artă, Artist al Poporului – pentru 30 de ani de activitate artistică fructuoasă și realizări ce au împletit inspirația, pasiunea și profesionalismul, precum și pentru promovarea imaginii Republicii Moldova în lume;
Lidia Bojescu – meșter popular, fondator al Centrului de meșteșugărit cu titlu model „Atelier Bojescu” – pentru efortul de salvare și perpetuare a tradiției cusutului costumului popular și a artei meșteșugărești;
Valeriu Bogheanu – compozitor, muzician, instrumentist și producător – pentru abnegație și muncă prodigioasă în domeniul culturii, contribuție la promovarea valorilor moral-spirituale și succese remarcabile în activitatea profesională;
Constantin Cheianu – scriitor, jurnalist, autor și prezentator TV – pentru Opera Omnia.

Precizăm că, laureații au fost desemnați prin vot secret în cadrul ședinței din 12 septembrie a Comisiei pentru decernarea Premiului Național.

Ca în fiecare an, câștigătorii vor primi medalia și diploma Guvernului, precum și un premiu bănesc de 100 000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Constantin Cheianu #Guvern #lista #Premiul Național

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.