Autorităţile ruse au blocat duminică site-ul noului proiect editorial al publicației independente Novaia Gazeta, care a fost obligată să-şi suspende apariţia în martie, pe fondul represiunii împotriva criticilor la adresa războiului declanşat de Rusia în Ucraina.

Redacţia Novaia Gazeta a lansat pe 15 iulie o revistă, denumită „Novaia Rasskaz-Gazeta” (Noua Poveste-Gazeta), care este disponibilă și online, pe un nou site internet. Acest prim număr al revistei conţine în special analize asupra totalitarismului şi ideologiei lui Vladimir Putin.

Dar, după o săptămână, Serviciul federal de supraveghere a comunicaţiilor, tehnologiei informaţiei şi mass-media din Rusia, Roskomnadzor, a blocat și acest nou site la cererea parchetului. Duminică, site-ul era inaccesibil în Rusia fără reţeaua virtuală privată (VPN), au constatat jurnalişti de la AFP.

„Site-ul nostru a fost ucis în faşă. Am rezistat şapte zile şi nouă ore”, şi-a exprimat redacţia regretul într-un comunicat.

Jurnaliștii afirmă că parchetul îi acuză – fără să facă precizări – de „discreditare” a forţelor armate ruse, o nouă infracţiune utilizată din martie pentru a înăbuşi până şi cea mai mică critică la adresa intervenţiei militare în Ucraina.

„Pentru moment, nu există reclamaţii împotriva revistei noastre în format pe hârtie. Deci, vom continua să pregătim cel de-al doilea număr al său”, adaugă redacţia, invitându-şi cititorii „să nu se descurajeze”.

Jurnalul Novaia Gazeta, pilon al investigaţiei de presă în Rusia, reputat pentru anchetele sale asupra corupţiei elitelor ruseşti şi a gravelor încălcări ale drepturilor omului, fusese constrâns în martie să-şi suspende apariţia online şi pe hârtie.

Autorităţile ruse ameninţaseră publicaţia cu interdicţia pentru că nu ar fi respectat o lege controversată privind „agenţii străinătăţii”. După această suspendare, o parte din redacţia sa a emigrat şi a lansat din Europa occidentală o nouă ediţie.

Redactorul-şef al Novaia Gazeta, Dmitri Muratov, a primit în 2021 premiul Nobel pentru Pace.

Ulterior, el și-a vândut medalia la o licitație internațională, anunțând că va dona banii câștigați în beneficiul copiilor ucraineni afectați de război. Medalia s-a vândut cu suma fabuloasă de 103,5 milioane de dolari.

#Dmitri Muratov #Novoia Gazeta #site

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.