Ucraina a lansat o contraofensivă împotriva Rusiei, au informat joi, 8 iunie 2023, The Washington Post și ABC News. Kievul a trecut la operațiuni ofensive active, scrie presa americană, citând surse din Kiev. Din 4 iunie, Ministerul rus al Apărării raportează în mod regulat că Ucraina încearcă să atace din direcții diferite.

Washington Post se referă la patru oficiali militari ucraineni care nu sunt autorizați să vorbească despre asta în mod public. ABC News citează doi oficiali ucraineni, inclusiv o sursă apropiată președintelui ucrainean, Vladimir Zelenski.

Trupele ucrainene, inclusiv unități de atac înarmate cu arme occidentale și antrenate în tactica NATO, și-au intensificat atacurile asupra pozițiilor avansate din sud-estul țării, notează WP. Faza activă a contraofensivei este în derulare, au spus surse ABC.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că, în noaptea de 8 iunie curent, forţele ucrainene au încercat să pătrundă în direcţia Zaporojie. Potrivit acestuia, la această încercare au participat 1,5 mii de oameni și 150 de vehicule blindate.

Șoigu a spus că inamicul a fost oprit în toate cele patru direcții unde a încercat să pătrundă. Ministrul rus a estimat pierderile de la Kiev ca urmare a unei bătălii de două ore la 30 de tancuri, 11 vehicule de luptă de infanterie, pierderea personalului Forțelor Armate ale Ucrainei – până la 350 de persoane. Date oficiale de la Kiev nu sunt.

Vladimir Rogov, membru al administrației regiunii Zaporojie, a vorbit și despre faptul că Kievul a intrat în ofensivă în dimineața zilei de 8 iunie. „Inamicul a aruncat asupra sectorului Zaporojie al frontului forțele maxime ale armatei și echipamentelor. Această cantitate nu a fost niciodată folosită în direcția noastră. Atacul inamicului este oprit”, a declarat el pentru RIA Novosti.

Ucraina nu și-a lansat încă contraofensiva, a declarat cu o zi înainte, pe 7 iunie, secretarul Consiliului Național de Securitate (NSDC) al Ucrainei, Alexei Danilov. El a mai menționat că atunci când se va întâmpla acest lucru, „toată lumea va ști despre asta”. Totodată, cu două zile mai devreme, pe 5 iunie, ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei, Anna Malyar, a declarat că Forțele Armate ale Ucrainei din unele zone au început „tranziția la operațiuni ofensive”. Ea a numit direcția Bahmut epicentrul ostilităților.

În aceeași zi, Ministerul rus al Apărării a raportat despre încercările Ucrainei de a lansa o contraofensivă. Forțele Armate ale Ucrainei au încercat să avanseze în direcția Donețk de Sud în dimineața zilei de 4 iunie, dar Kievul nu și-a îndeplinit obiectivul, a spus instituția. Forțele Armate ale Ucrainei și-au continuat încercările a doua zi – apoi principalele eforturi ale armatei ucrainene s-au concentrat pe marginea Vremevsky din direcția Donețk de Sud (situată la intersecția regiunii Zaporojie și Donețk). Pe 7 iunie, instituția a raportat că Forțele Armate ale Ucrainei încercau să spargă apărarea în direcția Donețk, lângă orașul Bahmut (Artemvsk – denumirea dată de invadatorii ruși). Toate aceste încercări nu ar fi avut succes.

#contraofensivă #presa #razboi #Rusia #Ucraina #Zaporojie

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.