Ucraina a lansat o contraofensivă împotriva Rusiei, au informat joi, 8 iunie 2023, The Washington Post și ABC News. Kievul a trecut la operațiuni ofensive active, scrie presa americană, citând surse din Kiev. Din 4 iunie, Ministerul rus al Apărării raportează în mod regulat că Ucraina încearcă să atace din direcții diferite.

Washington Post se referă la patru oficiali militari ucraineni care nu sunt autorizați să vorbească despre asta în mod public. ABC News citează doi oficiali ucraineni, inclusiv o sursă apropiată președintelui ucrainean, Vladimir Zelenski.

Trupele ucrainene, inclusiv unități de atac înarmate cu arme occidentale și antrenate în tactica NATO, și-au intensificat atacurile asupra pozițiilor avansate din sud-estul țării, notează WP. Faza activă a contraofensivei este în derulare, au spus surse ABC.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că, în noaptea de 8 iunie curent, forţele ucrainene au încercat să pătrundă în direcţia Zaporojie. Potrivit acestuia, la această încercare au participat 1,5 mii de oameni și 150 de vehicule blindate.

Șoigu a spus că inamicul a fost oprit în toate cele patru direcții unde a încercat să pătrundă. Ministrul rus a estimat pierderile de la Kiev ca urmare a unei bătălii de două ore la 30 de tancuri, 11 vehicule de luptă de infanterie, pierderea personalului Forțelor Armate ale Ucrainei – până la 350 de persoane. Date oficiale de la Kiev nu sunt.

Vladimir Rogov, membru al administrației regiunii Zaporojie, a vorbit și despre faptul că Kievul a intrat în ofensivă în dimineața zilei de 8 iunie. „Inamicul a aruncat asupra sectorului Zaporojie al frontului forțele maxime ale armatei și echipamentelor. Această cantitate nu a fost niciodată folosită în direcția noastră. Atacul inamicului este oprit”, a declarat el pentru RIA Novosti.

Ucraina nu și-a lansat încă contraofensiva, a declarat cu o zi înainte, pe 7 iunie, secretarul Consiliului Național de Securitate (NSDC) al Ucrainei, Alexei Danilov. El a mai menționat că atunci când se va întâmpla acest lucru, „toată lumea va ști despre asta”. Totodată, cu două zile mai devreme, pe 5 iunie, ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei, Anna Malyar, a declarat că Forțele Armate ale Ucrainei din unele zone au început „tranziția la operațiuni ofensive”. Ea a numit direcția Bahmut epicentrul ostilităților.

În aceeași zi, Ministerul rus al Apărării a raportat despre încercările Ucrainei de a lansa o contraofensivă. Forțele Armate ale Ucrainei au încercat să avanseze în direcția Donețk de Sud în dimineața zilei de 4 iunie, dar Kievul nu și-a îndeplinit obiectivul, a spus instituția. Forțele Armate ale Ucrainei și-au continuat încercările a doua zi – apoi principalele eforturi ale armatei ucrainene s-au concentrat pe marginea Vremevsky din direcția Donețk de Sud (situată la intersecția regiunii Zaporojie și Donețk). Pe 7 iunie, instituția a raportat că Forțele Armate ale Ucrainei încercau să spargă apărarea în direcția Donețk, lângă orașul Bahmut (Artemvsk – denumirea dată de invadatorii ruși). Toate aceste încercări nu ar fi avut succes.

#contraofensivă #presa #razboi #Rusia #Ucraina #Zaporojie

Spania a ameninţat că nu va sprijini aderarea unor noi ţări la Uniunea Europeană dacă limbile catalană, bască şi galiciană nu vor primi statut de limbi oficiale ale UE, relatează Euractiv, comentând că premierul Pedro Sánchez depinde de sprijinul partidelor regionale pentru a rămâne la putere şi încearcă de mult timp să obţină o recunoaştere mai largă a acestor limbi la nivelul Uniunii Europene, scrie News.ro.

Subiectul revine acum pe agendă în contextul în care Spania se îndreaptă spre alegerile din 2027, când Sánchez a anunţat că intenţionează să candideze pentru un nou mandat.

Totuşi, sprijinul unanim necesar din partea statelor UE s-a dovedit greu de obţinut, Germania, Finlanda şi Italia numărându-se printre ţările care se opun.

Fernando Sampedro, secretarul de stat al Spaniei pentru UE, a semnalat joi o nouă ofensivă diplomatică, făcând o legătură între solicitările Madridului privind limbile regionale şi procesul de extindere a Uniunii.

El a explicat jurnaliştilor, la o reuniune ministerială desfăşurată în Irlanda, că extinderea va însemna că ”vom avea mai multe limbi oficiale în UE, dar înainte de aceasta sperăm ca aşteptările a 20 de milioane de europeni să poată fi îndeplinite prin ajungerea la un acord”.

Muntenegru este principalul favorit pentru a deveni următorul stat membru al UE, fiind ţara candidată care a făcut cele mai mari progrese în ceea ce priveşte reformele solicitate de Bruxelles.

Sampedro a declarat că Spania se numără printre cei mai puternici susţinători ai procesului de extindere, dar a subliniat că ţara sa este membră a UE de 40 de ani şi că limbile bască, galiciană şi catalană sunt deja considerate limbi oficiale la nivel naţional.

Madridul va insista oficial asupra acestei chestiuni la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Generale, din 22 septembrie. „Continuăm să abordăm această problemă cu statele membre, în mod sistematic, la toate nivelurile”, a afirmat Sampedro.

Întrebat dacă acest lucru înseamnă că Spania condiţionează acceptarea unor noi membri, precum Muntenegru, de sprijinirea solicitării privind limba catalană, el nu a negat. „Sunt sigur că vom rezolva această problemă cu mult înainte”, a spus el.

Spania a încercat ultima dată să obţină acest lucru la Bruxelles în iulie 2025, fără succes. Demersul făcea parte dintr-un acord mai amplu încheiat între Sánchez şi partidul separatist catalan de dreapta Junts, precum şi cu alte formaţiuni regionaliste basce şi galiciene, pentru a-i asigura realegerea în 2023.

Anul trecut, Junts a rupt relaţiile cu socialiştii aflaţi la guvernare ai lui Sánchez, invocând promisiuni electorale încălcate, în timp ce alţi aliaţi, precum Partidul Naţionalist Basc, s-au distanţat de guvern pe fondul scandalurilor de corupţie.

Pentru Sánchez, aflat acum sub o presiune politică puternică şi a cărui gestionare a crizei migraţiei din Ceuta i-a afectat grav poziţia, această iniţiativă ar putea reprezenta o oportunitate de a-şi salva fragilul guvern, notează Euractiv.