Începând din luna septembrie, Partidul Social Democrat (PSD) se pregătește să preia singur guvernarea și poartă negocieri în aceste zile cu senatorii și deputații români pentru a strânge cele 233 de voturi necesare, scrie Antena3.ro. Potrivit sursei citate, social-democrații încearcă să obțină sprijin de la Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), dar și de la parlamentari nemulţumiţi din Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) şi Partidul Național Liberal (PNL).

Totodată, președintele Nicușor Dan și-ar dori să nominalizeze un premier în jurul datei de 1 septembrie. Liderul de la Cotroceni are pe masă două variante: Sorin Grindeanu (PSD) sau Alexandru Nazare (PNL).

Antena3 CNN precizează, de asemenea, că social-democrații au în aceste zile discuții și negocieri cu deputați și senatori de la partidele și grupurile parlamentare pentru a strânge o majoritate pentru învestirea unui guvern minoritar PSD.

„Să ieșim din zona imaginației sofisticate. Avem un partid care e pe primul loc în Parlament. Președintele să desemneze pe cine propune PSD-ul. (…) AUR reprezintă pe cineva, dar nu a fost o discuție despre această formulă de guvernare. N-a fost deocamdată, știți cum e în politică, niciodată să nu spui niciodată”, a declarat miercuri fostul premier al PSD, Mihai Tudose.

PSD și-ar dori să preia puterea odată cu începutul sesiunii parlamentare de toamnă. Surse politice au declarat pentru sursa citată că social-democrații contează pe 180 de voturi, aceleași pe care le-a avut și guvernul Veștea, care a picat la vot în Parlament.

Acestor voturi s-ar adăuga cele de la UDMR. Liderii formațiunii maghiare nu au făcut un secret din faptul că își doresc ca această criză politică să se încheie și să fie învestit un guvern cu puteri depline. De asemenea, UDMR nu a exclus sprijinirea unui guvern minoritar PSD.

„Astăzi nu văd o soluție față de acum 3-4 săptămâni. Suntem angajați cu PNL-USR-UDMR și avem o propunere: pe Mureșan. Nu am avut alte discuții dincolo de propunerea Mureșan. Până când președintele nu nominalizează, eu de aici nu mă mișc. Nu plec din barcă, stânga sau dreapta, până nu avem o nominalizare. (…) Eu am prezentat câteva variante posibile. Nu s-a agreat. Aștept să vină cu nominalizarea. Eu am scos tot ce am putut. În politică, vrei, nu vrei, contează și mărimea”, a spus Kelemen Hunor în urmă cu două zile.

PSD a încheiat acorduri cu două grupuri parlamentare, inclusiv Uniți pentru România (UPR), pentru sprijinirea unui guvern minoritar social-democrat. Astfel, PSD ar strânge între 233 și 240 de voturi, un minim necesar pentru învestirea guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Săptămâna viitoare va avea loc și o întâlnire între liderii fostei coaliții de guvernare și Nicușor Dan. Președintele și-ar dori să nominalizeze un premier în jurul datei de 1 septembrie, ca noul guvern să fie învestit la începutul sesiunii parlamentare de toamnă.

#guvern minoritar #Negocieri #Nicușor Dan #premier #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.