Un reportaj publicat de portalul ucrainean UNIAN.Turizm descrie experiența tot mai frecventă a cetățenilor ucraineni care aleg să zboare în străinătate prin Aeroportul Internațional Chișinău, devenit în ultimii ani unul dintre principalele puncte de tranzit pentru ei.

Jurnaliștii au remarcat câteva minusuri legate de activitatea Aeroportului. Potrivit articolului, aerogara de la Chișinău, deși modernizată și tot mai aglomerată, nu ține pasul cu creșterea fluxului de pasageri. Reporterii notează că:

spațiile de așteptare sunt insuficiente, mai ales pe timp de noapte, când uneori pasagerii ajung să doarmă pe podea;

toaletele sunt puține și adesea aglomerate, în special cele pentru femei;

oferta gastronomică este limitată, iar cei cu diete speciale sunt sfătuiți să-și aducă mâncare de acasă;

controlul pașapoartelor poate dura, întrucât procedurile sunt similare celor din Ucraina înainte de război, iar mulți pasageri nu știu că după aterizare în UE trebuie să treacă din nou prin verificări;

zborurile către Europa de Vest și de Nord sunt mai lungi decât cele operate din Polonia sau Ungaria, ceea ce poate fi dificil pentru persoanele cu copii mici sau probleme de sănătate.

Totuși, jurnaliștii de la UNIAN au remarcat și unele avantaje ale călătoriilor prin Chișinău, iar principalul avantaj este rapiditatea și accesibilitatea. Trecerea frontierei moldo-ucrainene este mai rapidă decât cea cu Polonia – uneori durează doar o oră, fără a fi nevoie de coborârea din autobuz sau de control amănunțit al bagajelor.

Legăturile de transport sunt bune: autobuze directe din Kiev, Odesa, Vinnița sau alte orașe ajung până la aeroport, iar biletele costă între 700 și 1100 grivne.

Prețurile în Moldova rămân mai mici decât în alte țări vecine: de la cazare și transport până la mâncare în aeroport, unde o plăcintă costă 45–60 lei, iar o cafea – în jur de 50 de lei.

Reportajul conchide că Aeroportul Chișinău, deși „mic și uneori copleșit de numărul de pasageri”, oferă o alternativă practică și accesibilă pentru ucrainenii care nu pot zbura din propria țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Aeroport #agentie turism #Ucraina

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.