Ministrul Sănătății consideră că digitalizarea va diminua rândurile la medici. Întrebat de jurnaliști când a avut ultima dată o programare la doctor și cât timp a petrecut în rând, ministrul Sănătății a spus că încearcă să aibă un mod de viață sănătos, iar unicul specialist pe care l-a vizitat recent a fost stomatologul.

Din spusele lui Ceban, vizita la medic a fost în weekend. Oficialul a invocat faptul că în timpul săptămânii nu o-ar fi ajuns timp pentru tratament.

„În primul rând, eu mă stărui să duc mod sănătos de viață.Mi-am schimbat regimul și la medic, în afară de stomatologului, în ultimul timp nu am fost. Dar am putut să merg numai sâmbăta și duminica, de atâta că am fost ocupat și în timpul săptămânii nu am putu să mă duc la medic”, a spus ministrul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Cât despre rândurile la doctori, Ceban a spus că totul depinde de mediul de familie și de regiune. În opinia sa, nu există o problemă cu specialiștii în țară și nici nu „stă problema de mari rânduri”.

„Digitalizarea pe care o să o implementăm,o să implementăm absolut toate rândurile care există, toate programările de diferit gen,care o să fie legate cu îndreptarea, o să fie legate cu cartela medicală, o să fie legat cu specialiștii, (…) Deci, sistemul de digitalizare, practic, scoate toate aceste rânduri”, a precizat ministrul.

Rugat să vorbească despre accesul cetățenilor la specialiști de profil, precum oncologi sau cardiologi, Emil Ceban a punctat că în spitalele regionale care urmează să fie construite vor exista secții specializare, iar cetățenii se vor putea trata mai bine.

#Emil Ceban #medic #pacienti #rând #spitale

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.