Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Presa liberă din Moldova se termină mâine. Primul semnal de alarmă

05 Mart. 2022, 13:49
 // Categoria: Opinii // Autor:  Dumitru Țîra
05 Mart. 2022, 13:49 // Opinii //  Dumitru Țîra

„Ieri”, când spuneam că este rău, de fapt – era bine…

Sunt doi ani de când învățăm să ne mobilizăm și să fim solidari în fața Covid, iar acum în fața repercusiunilor războiului din Ucraina. Spiritul de rezistență al ucrainenilor s-a transpus într-un mod impresionant asupra Moldovei, unde toți oamenii și statul s-au implicat în fața crizei umanitare și ajută poporul ucrainean să se salveze de groaza și urgiile războiului despre care știam doar din cărțile de istorie.

Cu certitudine, acest război va afecta planeta într-un mod distructiv din toate punctele de vedere, va reașeza puterile lumii, va schimba modul de viață, va genera noi priorități, pericole, abordări și decizii globale. Din punct de vedere economic, ne așteaptă crize majore – creșterea inflației, rearanjarea principiilor și abordărilor de securitate energetică, nivelul de viață va scădea, migrația regională și mondială va copleși foarte multe țări, etc, etc, etc… Statele din regiune vor trebui să facă față multiplelor provocări ale timpului.

Cu certitudine acest război deja afectează țara noastră în mod multilateral. Gradul nostru de pregătire pentru a face față este incert, dar mă bucur că avem entuziasmul de a nu ceda în fața greutăților imprevizibile. Depunerea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE ne dă o speranță că nu suntem singuri în fața tuturor acestor circumstanțe, iar vizitele din ultima săptămână confirmă acest fapt.

Totuși, nu m-am așteptat că primii loviți de criză vom fi cei din presa liberă. Mă uit cu fascinare în ultima săptămână la colegii din redacțiile realitatea.md, bani.md, rupor.md, rlive.md și RLIVE TV – o echipă multinațională și incluzivă, care este implicată pentru a informa rapid cetățenii din țară și din diasporă, care are grijă să combată valul de dezinformări și falsuri concertate, care nu se uită la oră și uită de necesitatea de a mânca sau de a o suna pe mama.

Vă spun cu multă convingere: independența financiară a presei libere este în pericol. Situația pieței publicitare s-a înrăutățit după începerea războiului din Ucraina. Deja astăzi, peste 50% din clienții de publicitate și-au suspendat sau și-au retras total campaniile de publicitate. Tendința generală este spre 70% – 90% în următoarele două săptămâni. Acest fapt pune sub risc direct sustenabilitatea multor instituții de presă. Ultimele două zile am vorbit cu colegii de la Jurnal TV, TV 8, PRO TV, deschide.md, nordnews.md, ziarulnațional.md și toți sunt foarte îngrijorați.

Agențiile de publicitate și de PR au confirmat că tendința clienților internaționali și autohtoni este de a limita campaniile de publicitate sau de a retrage în totalitate campaniile publicitare pe o perioadă nedeterminată.

Sunt trei motive principale:

  1. Clienții nu doresc să apară în context de război;
  2. Dependența unor clienți de furnizarea mărfurilor din Ucraina sau Rusia, sau dependența de logistica comercială prin Ucraina;
  3. Reducerea sau excluderea bugetelor publicitare de către clienții medii și mici, din cauza incertitudinii pe termen scurt și mediu.

În același timp, deși sunt conștienți că le vor scădea vânzările, nu au alte soluții.

Această situație devine din ce în ce mai critică în fiecare zi și influențează direct nu doar sustenabilitatea instituțiilor media, ci și calea spre faliment a acestora. Criza afectează în modul cel mai direct aspectul securității informaționale al țării, având în vedere riscul iminent de dispariție a presei libere din Republica Moldova – televiziuni, portaluri de știri, ziare, atât naționale, cât și regionale.

Trebuie să conștientizeze toată țara că mass-media este un domeniu de importanță națională strategică, care asigură libertatea de exprimare și pluralismul de opinii, și care contribuie direct la dezvoltarea democratică a Republicii Moldova.

Depunerea cererii de aderarea la UE, demonstrează coeziunea țării noastre la pluralismul mediatic – garanția democrației oricărui stat. Efortul statului și al partenerilor de dezvoltare pentru diversificarea surselor de informare, naționale și regionale, consolidarea sustenabilității instituțiilor mass-media, profesionalizarea conținutului autohton, este o confirmare a voinței pentru ca mass-media din Republica Moldova să fie independentă și liberă.

Acum mai mult decât niciodată, presa are nevoie de suportul statului și al partenerilor de dezvoltare pentru a fi susținuți. Acum mai mult decât niciodată, efortul presei de a informa corect societatea, de a combate fake-urile și campaniile de dezinformare, de a menține calmul în societate și a nu admite panica – necesită a fi susținut… Presa are nevoie de suportul financiar direct, pentru a putea plăti salarii și menține activitatea operațională. Nu le spun eroi, deși efortul este maxim în această perioadă, este un război neconvențional unde presa liberă este în prima linia, iar rolul jurnaliștilor liberi în democratizarea Republicii Moldova este iminent, oricât mulți nu ar dori să recunoască.

Stimați conducători ai țării,

Stimați parteneri de dezvoltare,

Stimați oameni de afaceri,

Este momentul acțiunii. Anume acum este necesar suportul dumneavoastră direct și urgent. Este momentul când discuțiile despre principii și valori s-au transformat în – rezistență și supraviețuire. Chiar dacă nu dispune de instrumente directe de suport, statul ar putea interveni cu facilități și garanții, ar putea face demersuri către comunitatea internațională. Partenerii de dezvoltare ar putea interveni cu un fond de urgență pentru susținerea directă a instituțiilor mass-media. Oamenii de afaceri ar putea plăti campaniile de viitor sau să acorde suport direct instituțiilor media. Acestea sunt doar câteva din intervențiile de urgență posibile.

Pluralismul mediatic este garanția democrației!

Nu uitați despre acest fapt, pentru că discuțiile și expertizele post-factum nu-i vor mai putea ajuta pe cei care vor dispărea.

Dumitru Țîra

 

 

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 17:19
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 17:19 // Slider //  Ana Panaguța

Şcolile din Odesa, vor trece la învăţământul la distanţă după ce atacurile ruseşti au afectat grav reţeaua electrică în ultimele zile, au anunţat duminică autorităţile, scrie tvrinfo.ro.

„În perioada 23-27 noiembrie, şcolile din Odesa vor trece la învăţământul la distanţă”, a indicat departamentul municipal de educaţie, invocând „întreruperi semnificative ale alimentării cu energie electrică, electricitate şi apă”.

Departamentul a îndemnat locuitorii să „îşi încarce telefoanele, tabletele şi laptopurile în măsura posibilului, astfel încât copiii să le poată folosi pentru învăţare”.

Duminică, furnizorul ucrainean de energie Ukrenergo a avertizat că situaţia alimentării cu energie electrică în oraşul „Odesa şi în jurul acestuia rămâne extrem de dificilă”.

„Consecinţele atacurilor ruseşti sunt majore”, a declarat compania pe reţelele de socializare, adăugând că „amploarea distrugerilor” care afectează „infrastructura cheie” face „fizic imposibilă furnizarea cantităţii necesare de energie electrică consumatorilor”.

Penele de curent care afectează Odesa şi regiunea înconjurătoare se produc în urma unei serii de bombardamente care au vizat infrastructura critică în noaptea de vineri şi până sâmbătă, Ministerul Energiei din Ucraina raportând „pagube majore”.

Din toamnă, Rusia şi-a intensificat campania de atacuri împotriva infrastructurii energetice ucrainene, în contexul în care temperaturile sunt în scădere.

Iarna trecută, astfel de bombardamente au lăsat milioane de locuinţe fără electricitate şi încălzire.

La mijlocul lunii noiembrie, directorul general al DTEK, cel mai mare furnizor privat de energie din ţară, a declarat pentru AFP că atacurile ruseşti împotriva reţelei electrice ucrainene au atins o intensitate fără precedent de la începutul invaziei din 2022.

Potrivit acestuia, Moscova căuta să „provoace o catastrofă umanitară” în marile oraşe ucrainene, în special Kiev, pe măsură ce se apropia iarna.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!