„Ieri”, când spuneam că este rău, de fapt – era bine…

Sunt doi ani de când învățăm să ne mobilizăm și să fim solidari în fața Covid, iar acum în fața repercusiunilor războiului din Ucraina. Spiritul de rezistență al ucrainenilor s-a transpus într-un mod impresionant asupra Moldovei, unde toți oamenii și statul s-au implicat în fața crizei umanitare și ajută poporul ucrainean să se salveze de groaza și urgiile războiului despre care știam doar din cărțile de istorie.

Cu certitudine, acest război va afecta planeta într-un mod distructiv din toate punctele de vedere, va reașeza puterile lumii, va schimba modul de viață, va genera noi priorități, pericole, abordări și decizii globale. Din punct de vedere economic, ne așteaptă crize majore – creșterea inflației, rearanjarea principiilor și abordărilor de securitate energetică, nivelul de viață va scădea, migrația regională și mondială va copleși foarte multe țări, etc, etc, etc… Statele din regiune vor trebui să facă față multiplelor provocări ale timpului.

Cu certitudine acest război deja afectează țara noastră în mod multilateral. Gradul nostru de pregătire pentru a face față este incert, dar mă bucur că avem entuziasmul de a nu ceda în fața greutăților imprevizibile. Depunerea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE ne dă o speranță că nu suntem singuri în fața tuturor acestor circumstanțe, iar vizitele din ultima săptămână confirmă acest fapt.

Totuși, nu m-am așteptat că primii loviți de criză vom fi cei din presa liberă. Mă uit cu fascinare în ultima săptămână la colegii din redacțiile realitatea.md, bani.md, rupor.md, rlive.md și RLIVE TV – o echipă multinațională și incluzivă, care este implicată pentru a informa rapid cetățenii din țară și din diasporă, care are grijă să combată valul de dezinformări și falsuri concertate, care nu se uită la oră și uită de necesitatea de a mânca sau de a o suna pe mama.

Vă spun cu multă convingere: independența financiară a presei libere este în pericol. Situația pieței publicitare s-a înrăutățit după începerea războiului din Ucraina. Deja astăzi, peste 50% din clienții de publicitate și-au suspendat sau și-au retras total campaniile de publicitate. Tendința generală este spre 70% – 90% în următoarele două săptămâni. Acest fapt pune sub risc direct sustenabilitatea multor instituții de presă. Ultimele două zile am vorbit cu colegii de la Jurnal TV, TV 8, PRO TV, deschide.md, nordnews.md, ziarulnațional.md și toți sunt foarte îngrijorați.

Agențiile de publicitate și de PR au confirmat că tendința clienților internaționali și autohtoni este de a limita campaniile de publicitate sau de a retrage în totalitate campaniile publicitare pe o perioadă nedeterminată.

Sunt trei motive principale:

Clienții nu doresc să apară în context de război;
Dependența unor clienți de furnizarea mărfurilor din Ucraina sau Rusia, sau dependența de logistica comercială prin Ucraina;
Reducerea sau excluderea bugetelor publicitare de către clienții medii și mici, din cauza incertitudinii pe termen scurt și mediu.

În același timp, deși sunt conștienți că le vor scădea vânzările, nu au alte soluții.

Această situație devine din ce în ce mai critică în fiecare zi și influențează direct nu doar sustenabilitatea instituțiilor media, ci și calea spre faliment a acestora. Criza afectează în modul cel mai direct aspectul securității informaționale al țării, având în vedere riscul iminent de dispariție a presei libere din Republica Moldova – televiziuni, portaluri de știri, ziare, atât naționale, cât și regionale.

Trebuie să conștientizeze toată țara că mass-media este un domeniu de importanță națională strategică, care asigură libertatea de exprimare și pluralismul de opinii, și care contribuie direct la dezvoltarea democratică a Republicii Moldova.

Depunerea cererii de aderarea la UE, demonstrează coeziunea țării noastre la pluralismul mediatic – garanția democrației oricărui stat. Efortul statului și al partenerilor de dezvoltare pentru diversificarea surselor de informare, naționale și regionale, consolidarea sustenabilității instituțiilor mass-media, profesionalizarea conținutului autohton, este o confirmare a voinței pentru ca mass-media din Republica Moldova să fie independentă și liberă.

Acum mai mult decât niciodată, presa are nevoie de suportul statului și al partenerilor de dezvoltare pentru a fi susținuți. Acum mai mult decât niciodată, efortul presei de a informa corect societatea, de a combate fake-urile și campaniile de dezinformare, de a menține calmul în societate și a nu admite panica – necesită a fi susținut… Presa are nevoie de suportul financiar direct, pentru a putea plăti salarii și menține activitatea operațională. Nu le spun eroi, deși efortul este maxim în această perioadă, este un război neconvențional unde presa liberă este în prima linia, iar rolul jurnaliștilor liberi în democratizarea Republicii Moldova este iminent, oricât mulți nu ar dori să recunoască.

Stimați conducători ai țării,

Stimați parteneri de dezvoltare,

Stimați oameni de afaceri,

Este momentul acțiunii. Anume acum este necesar suportul dumneavoastră direct și urgent. Este momentul când discuțiile despre principii și valori s-au transformat în – rezistență și supraviețuire. Chiar dacă nu dispune de instrumente directe de suport, statul ar putea interveni cu facilități și garanții, ar putea face demersuri către comunitatea internațională. Partenerii de dezvoltare ar putea interveni cu un fond de urgență pentru susținerea directă a instituțiilor mass-media. Oamenii de afaceri ar putea plăti campaniile de viitor sau să acorde suport direct instituțiilor media. Acestea sunt doar câteva din intervențiile de urgență posibile.

Pluralismul mediatic este garanția democrației!

Nu uitați despre acest fapt, pentru că discuțiile și expertizele post-factum nu-i vor mai putea ajuta pe cei care vor dispărea.

Dumitru Țîra

#presa #razboi #Ucraina

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.