Partidul de guvernare ar pregăti să instituie pedepse pentru cei care vor „induce în eroare” și vor publica „informații false” pe platformele online și alte sisteme informatice, diferite de audiovizual. De asemenea, partidul de guvernământ ar urma să ofere împuterniciri Serviciului de Informații și Securitate în autorizarea măsurilor contrainformative prin oferirea posibilității ofițerilor SIS să urmărească utilizatorii online cu mijloace tehnice speciale fără a avea mandat judecătoresc, scrie ziua.md.

Noile norme se regăsesc într-un amendament la proiectul de lege cu privire la combaterea fenomenului corupției electorale, document semnat de deputații PAS și aprobat în prima lectură în decembrie 2024. Amendamentul pentru lectura a doua, cu noi capitole dedicate dezinformării online, a fost propus de deputatul PAS, Igor Chiriac și contrasemnat de alți nouă colegi de fracțiune, printre care Veronica Roșca, care este și șefa Comisiei juridice a Parlamentului, Vasile Grădinaru și Vitalie Jacot.

Astfel, potrvit sursei citate, PAS propune o amendă de până la 5.000 de lei pentru utilizatorii online care vor „dezinforma” pe diferite platforme, acțiune descrisă drept „răspândire intenționată printr-un sistem informatic accesibil publicului, altul decât serviciul media audiovizual, a informației false sau inșelătoare, al cărei caracter fals sau inșelător poate fi verificat, comisă în mod deliberat pentru a induce publicul în eroare și a provoca un prejudiciu public proceselor democratice, sănătății publice sau securității naționale”.

În cazul celor cu funcții de răspundere și persoanelor juridice amenda va fi de 7.500 de lei și, respectiv, 10 mii de lei. Dacă aceleași „abateri” vor fi comise cu scopul de a exercita „în mod ilegal constrângeri asupra alegătorilor” sau „pentru a susține deliberat eforturile unor entități străine sau actorilor nonstatali de dezinformare a opiniei publice” amenzile vor crește până la 7500 de lei pentru simplii utilizatori și până la 15 mii de lei pentru persoanele juridice.

De asemenea, prin amendamentul deputatului PAS, Igor Chiriac, guvernarea își propune să modifice Legea cu privire la activitatea contrainformativă, așa încât ofițerii SIS să poată, cu o simplă autorizare a directorului SIS sau a adjunctului acestuia, să urmărească abonatul sau utilzatorul unei rețele de comunicații cu ajutorul mijloacelor tehnice. În prezent, această lege prevede că asemenea acțiuni pot fi făcute doar cu mandat judecătoresc.

Printr-un alt amendament, propus de același grup de deputați PAS, în cazul în care într-un sistem informațional este plasat un material ce denotă extremism, SIS va putea dispune, prin ordin, furnizorului blocarea provizorie, pe teritoriul Republicii Moldova, a accesului la acest material.

Totodată, potrivit ziua.md, în cazul instituțiilor media dacă „se depistează fapte ce denotă activitate extremistă”, SIS va dispune ca în termen de 30 de zile, instituția să ia măsuri pentru a înceta asemenea acțiuni, iar dacă nu se va conforma, activitatea postului ar putea fi suspendată până la un an.

#amendament #parlament #PAS

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.