Fenomenul domiciliilor fictive lovește în plin moldovenii cu dublă cetățenie. Tot mai mulți sunt opriți la intrarea în România sau în Spațiul Schengen, unde polițiștii de frontieră le rețin buletinul românesc după ce sistemele informatice indică faptul că domiciliul trecut în acte a fost anulat.

Datele oficiale sunt alarmante: doar în 2025 au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Iar efectul se vede direct la frontieră — peste 2.000 de cărți de identitate românești au fost reținute în perioada 2024–2025 pentru alerte de domiciliu anulat, document pierdut sau furat, transmite ziarulevenimentul.ro.

Cum s-a ajuns aici?

Ani la rând, legislația românească a permis ca zeci sau chiar sute de persoane să își stabilească domiciliul la aceeași adresă, fără verificări reale. Funcționarii nu puteau refuza cererea și nici nu aveau competența de a investiga dacă oamenii locuiau efectiv acolo.

Această vulnerabilitate a fost exploatată masiv, inclusiv în județele Suceava și Botoșani, unde anchete recente au vizat rețele care ajutau cetățeni din Republica Moldova, Ucraina sau Rusia să obțină acte românești. MAI confirmă că, în ultimii doi ani, au fost făcute aproape 300 de percheziții și au fost ridicate peste 8.700 de documente neconforme.

Noua lege din 2023 a schimbat regulile jocului

Abia în iunie 2023 a intrat în vigoare o lege care limitează la maximum 10 persoane numărul celor care pot avea domiciliu la aceeași adresă (cu excepția familiei extinse). De atunci, autoritățile au început verificări ample: poliția merge în teren, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar dacă nu locuiesc la adresa declarată, domiciliul este anulat în Registrul Național. Iar odată cu anularea, sistemele informatice SINS și SIS emit alerte obligatorii, ceea ce duce la reținerea actelor la frontieră.

Pentru mii de cetățeni cu dublă cetățenie, efectul este dur: buletinul românesc devine nevalid, iar recăpătarea unui document nou poate dura luni. Între timp, oamenii nu pot călători, nu pot obține servicii publice și rămân „blocați” administrativ.

Autoritățile vorbesc despre o „curățenie necesară” în baza de date, cea mai amplă din ultimul deceniu. Dar fenomenul ridică mai multe semne de întrebare:

câți dintre cei afectați sunt victime colaterale, care au declarat domiciliul în mod corect?
câte acte au fost obținute prin neglijența funcționarilor?
câte fac parte din scheme criminale care au funcționat ani la rând?

Ministerul Afacerilor Interne spune că verificările vor continua și că sistemul trebuie „curățat”, însă mii de oameni deja resimt consecințele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cetatenie #frontieră #Romania

Protestele elevilor din Franța au escaladat, joi, în mai multe orașe, unde au fost raportate incendii, acte de vandalism și confruntări cu poliția. Manifestațiile au început în urmă cu aproximativ o săptămână, pe fondul nemulțumirilor legate de lipsa profesorilor, clasele aglomerate și starea infrastructurii școlare, scrie BBC.

La Paris, un director de școală ar fi fost stropit cu benzină, iar în mai multe instituții de învățământ au izbucnit incendii. La Marsilia, sute de tineri au înconjurat o autospecială de pompieri care intervenea la un incendiu izbucnit la liceul Saint-Exupéry. Protestatarii i-ar fi forțat pe pompieri să părăsească vehiculul, după care autospeciala a fost incendiată.

Tot la Marsilia, directorul liceului Victor Hugo a fost atacat și rănit, potrivit procurorilor. Un alt incendiu a izbucnit la un liceu din Nantes, unde clădirea a fost evacuată. În Lille, protestatarii au ridicat baricade improvizate din containere de gunoi și le-au dat foc, iar la Strasbourg poliția a intervenit după incendierea unor containere.

Protestele s-au extins și la universități. Joi dimineață, aproximativ 340 de manifestații sau blocaje erau raportate în fața liceelor, iar peste 160 de instituții de învățământ erau închise din cauza protestelor. Studenții au blocat, de asemenea, accesul în aproximativ 30 de campusuri universitare.

Autoritățile franceze au raportat sute de rețineri și zeci de persoane rănite. Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că în unele zone persoane implicate în violențe se deplasează de la o școală la alta pentru a provoca noi incidente. Protestatarii acuză, la rândul lor, forțele de ordine de folosirea excesivă a forței.

Guvernul francez susține că unele dintre revendicările elevilor sunt legitime, dar condamnă violențele. Ministrul Educației, Édouard Geffray, a cerut școlilor să treacă la cursuri online acolo unde protestatarii blochează accesul în instituții.

Premierul Sébastien Lecornu a convocat joi o reuniune de criză pentru a analiza situația. Protestele au pornit din regiunea pariziană și s-au extins rapid în alte orașe ale Franței. Elevii cer mai mulți profesori, clase mai puțin aglomerate, condiții mai bune în școli și reducerea volumului de muncă școlară.

Liderii Uniunii Sindicale a Liceenilor au anunțat o nouă mobilizare națională pentru 6 octombrie.