Administrația președintelui american Donald Trump a discutat ideea formării unui nou organism al marilor puteri, denumit Core 5, care ar include Statele Unite, China, Rusia, India și Japonia, scrie Digi24.

Conform Defense One, citat de European Pravda, ideea ar fi apărut într-o versiune mai lungă, nepublicată, a Strategiei de Securitate Națională din care Casa Albă a publicat fragmente săptămâna trecută. Strategia prevedea crearea unui grup de puteri globale de frunte, Core 5, care ar funcționa ca un club informal similar cu G7, dar cu membri aleși pe baza populației și potențialului economic, nu a sistemului politic.

În contrast cu G7, care reunește democrațiile bogate, Core 5 urma să includă țări cu populație de peste 100 de milioane de locuitori și cu influență economică semnificativă. Membrii Core 5 ar fi organizat reuniuni periodice pentru a discuta probleme globale, similar structurii G7.

Se preconiza că tema primului summit al Core 5 ar fi fost normalizarea relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită, considerată un pas cheie pentru stabilizarea Orientului Mijlociu. Cu toate acestea, oficialii din echipa lui Trump neagă existența unor versiuni alternative ale documentului care să confirme planul.

Ideea revenirii Rusiei în G7, restabilind efectiv G8, a fost inclusă în versiunea inițială a „planului de pace” al echipei Trump.

Cancelarul german Friedrich Merz a respins posibilitatea reintegrării Rusiei în G7, iar președintele francez Emmanuel Macron a menționat că nu există motive pentru readmiterea Moscovei. La rândul său, liderul rus Vladimir Putin a declarat că nu este interesat de revenirea Rusiei în G7, reafirmând dezinteresul Kremlinului pentru această posibilitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#economie #Rusia #SUA

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.