Uniunea Europeană ar putea oferi Moldovei un nou ajutor financiar în valoare de 1,8 miliarde de euro, pentru următorii trei ani, conform unui material publicat de Europa Liberă. Anunțul ar urma să fie făcut de Ursula von der Leyen, are urmează să ajungă la Chișinău pe 10 octombrie.

Dintre cele 1,8 miliarde de euro pentru Moldova, 1,5 miliarde vor fi credite, iar restul sumei – granturi. Fondurile ar putea fi acordate prin Mecanismul de Reformă și Crește, un nou instrument al Uniunii Europene, lansat în luna mai, pentru a stimula transformarea statelor balcanice, precizează sursa citată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cazul candidatelor țărilor, care primesc șase miliarde de euro, obiectivul europenilor este „sprijinirea alinierii la valorile, dispozițiile legislative, normele, standardele, politicile și practicile UE, în vederea aderării în viitor la UE, precum și integrarea progresivă în piața unică a UE și convergența socio-economică cu UE”. Cel mai probabil, aceleași premise ar putea fi aplicate și pentru Republica Moldova.

Precizăm că, Siegfried Mureșan, aflat pe 4 octombrie la Chișinău, a anunțat că săptămâna viitoare Parlamentul European urmează să voteze o rezoluție prin care va sprijini aderarea Moldovei la Uniunea Europeană.

Mureșan: Parlamentul European va adopta o rezoluție prin care susține integrarea europeană a Moldovei

#ajutor financiar #Ursula von der Leyen #vizită #UE #Moldova

Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de fostul comandant al Armatei Naționale, Igor Gorgan, privind retragerea distincțiilor de stat. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată în procesul prin care Gorgan a contestat decretul prezidențial din iunie 2024, ce viza retragerea Medaliei „Meritul Militar” și a Ordinului „Credință Patriei” clasa III, relatează IPN.

Potrivit Curții Constituționale, sesizarea nu a demonstrat încălcarea unor drepturi fundamentale garantate de Constituție, motiv pentru care nu poate fi examinată în fond. Instanța a mai precizat că retragerea distincțiilor este o măsură administrativă, care poate fi contestată în contencios administrativ și nu are caracter penal.

Igor Gorgan a rămas fără distincții în vara anului 2024, după ce a fost acuzat de colaborare cu serviciile de informații militare ale Rusiei. Investigații jurnalistice au susținut că, în perioada în care conducea Marele Stat Major al Armatei Naționale, acesta ar fi transmis periodic informații unui colonel GRU despre situația din Republica Moldova.

Gorgan a fost numit șef al Marelui Stat Major în 2013, dar a fost demis în 2015 la inițiativa ministrului apărării de atunci, Anatol Șalaru, care îl suspecta de spionaj. În 2019 a revenit în funcție, fiind numit de președintele Igor Dodon, însă în 2021 a fost demis din nou, la propunerea ministrului apărării Anatolie Nosatîi.