Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va confrunta săptămâna aceasta cu noi încercări de demitere, pentru a doua oară în trei luni, după ce grupurile de extremă dreapta și stânga din Parlamentul European urmează să prezinte moțiuni de cenzură.

Moţiunile urmează să fie propuse luni de extrema dreaptă şi extrema stângă din Franţa, Jordan Bardella, preşedintele Rassemblement National (RN), şi respectiv Manon Aubry din La France Insoumise (LFI), urmate de discursul de răspuns al Ursulei von der Leyen şi de intervenţii ale liderilor tuturor grupurilor politice, transmite Digi24.ro.

Voturile asupra moţiunilor vor avea loc joi.

Deşi moţiunile de cenzură nu au aproape nicio şansă să obţină majoritatea de două treimi din voturi necesară pentru a o destitui pe Ursula von der Leyen, acestea ar putea expune o îngrijorare generală cu privire la conducerea sa şi ar putea destabiliza Parlamentul European (PE), al cărui sprijin este necesar pentru adoptarea legislaţiei.

Astfel, pentru von der Leyen, aceasta nu este o experienţă nouă. În luna iulie, aceasta s-a confruntat cu o moţiune de cenzură din partea unor parlamentari de extremă dreapta, dar a supravieţuit politic cu uşurinţă.

Cu toate acestea, partidele din afara curentului principal au realizat că depunerea moţiunilor de cenzură, rar utilizate până acum, este uşor de realizat după ce alegerile din 2024 au dus la creşterea numărului de parlamentari de extremă dreapta la peste 100, fiind necesari doar 72 pentru a susţine o moţiune, transmite sursa citată.

În cazul stângii, aceasta a cooptat şi un parlamentar din grupul de centru-stânga Socialişti şi Democraţi, precum şi mai mulţi Verzi. Cele două moţiuni de cenzură diferă, dreapta plângându-se de politicile ecologice „greşite” şi de eşecul de a aborda migraţia ilegală, în timp ce stânga subliniază inacţiunea UE în ceea ce priveşte Gaza.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Totuși, ambele tabere sunt de acord că von der Leyen a aprobat un acord tarifar dezechilibrat cu Statele Unite și că acordul comercial UE-Mercosur propus de Comisie reprezintă o amenințare pentru agricultori și mediu. Ambele acorduri urmează să fie supuse votului în Parlament în lunile următoare, iar rezultatul rămâne incert.

#Comisia Europeană #moțiune de cenzura #Ursula von der Leyen

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.