Preşedinta georgiană prooccidentală Salome Zurabişvili a criticat miercuri reacţia lentă a Europei şi a îndemnat-o să acţioneze mai puternic în faţa crizei politice din ţara sa, în faţa eurodeputaţilor reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, informează AFP. Georgia, fostă republică sovietică, traversează o profundă criză după ce partidul puterii „Visul Georgian” a revendicat victoria în alegerile legislative din 26 octombrie.

Guvernul, acuzat de derivă autoritară prorusă, a decis la sfârşitul lui noiembrie să suspende până în 2028 orice negociere pentru aderare la UE.

„A durat mult ca Europa să se trezească şi să reacţioneze. În timp ce drapelele europene sunt interzise la Tbilisi, georgienii aşteaptă încă măsuri puternice din partea Bruxellesului şi Washingtonului.

Şi eu sper că nu va trebui să aşteptăm să aibă loc o criză mai profundă pentru ca Europa să acţioneze”, a declarat Salome Zurabişvili, care anunţase că ea va refuza să îşi predea mandatul cum este prevăzut pe 29 decembrie, atât timp cât nu vor fi organizate noi alegeri legislative.

Ea a îndemnat Europa să „lupte împotriva minciunilor şi dezinformării” şi să susţină „apelul la noi alegeri”, după legislativele din 26 octombrie calificate de opoziţie drept fraudate.

„Georgienii nu vor ceda, însă aşteaptă de la Europa ca ea să se mobilizeze pentru ca noi să putem apăra împreună Europa şi valorile sale”, a declarat Salome Zurabişvili, în aplauzele eurodeputaţilor.

Potrivit Agerpres, sâmbătă, un colegiu electoral dominat de partidul puterii l-a desemnat preşedinte al Georgiei pe loialistul de extremă dreapta Miheil Kavelaşvili, în urma unui vot boicotat de opoziţie şi considerat ilegal de actuala şefă a statului.

De la sfârşitul lui noiembrie, mii de manifestanţi pro-UE se mobilizează în fiecare seară la Tbilisi şi în alte oraşe ale Georgiei pentru a protesta împotriva partidului „Visul Georgian”, acuzându-l că doreşte să repună ţara pe orbita Moscovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Georgia #reacție #Salome Zurabișvili

Israelul a anunţat luni, 31 august, semnarea cu Grecia a unui contract de înarmare în valoare de aproximativ trei miliarde de euro pentru exportul unui sistem de apărare antiaeriană, scriu știrileprotv.ro. Conform acestui acord, „unul dintre cele mai importante din istoria Statului Israel”, statul israelian va construi pentru Grecia „un sistem complet de apărare aeriană”, denumit „Scutul lui Ahile”.

Cum va funcționa „Scutul lui Ahile”

Este un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri, bazat pe arhitectura sistemelor israeliene – inclusiv „Praştia lui David” şi „SPYDER”, fabricate de Rafael, precum şi sistemul „BARAK MX”, fabricat de Israel Aerospace Industries (IAI). Sistemul cuprinde, de asemenea, radare multimisiune MMR pentru supraveghere aeriană, fabricate de ELTA Systems, o filială a IAI şi un nou sistem naţional de comandă şi control, care va consolida întreaga gamă de capabilităţi de apărare aeriană şi va fi dezvoltat de Rafael.

Acesta este cel mai mare acord de export în domeniul apărării din istoria relaţiilor dintre Israel şi Grecia şi unul dintre cele mai mari din istoria Statului Israel.

Este pentru prima dată când Ministerul Apărării din Israel va furniza un sistem complet de apărare împotriva unei game largi de ameninţări – de la rachete balistice şi ameninţări aeriene până la vehicule aeriene fără pilot (UAV) ostile.

Bugetul total al programului se ridică la trei miliarde treizeci şi cinci de milioane de euro (3.035.000.000 €) şi 19 companii elene sunt deja implicate în procedurile relevante. Procentul de participare al acestora depăşeşte 25%, şi anume şapte sute cincizeci de milioane de euro (750.000.000 €). În acelaşi timp, se prevede crearea unei baze de producţie în Grecia, cu perspective de export, scrie Kathimerini.

„Scutul lui Ahile” va funcţiona cu un software bazat pe inteligenţă artificială, prin intermediul căruia se vor realiza identificarea potenţialelor ameninţări, clasificarea acestora şi alegerea modului şi mijlocului optim de doborâre. Software-ul va fi interconectat cu subsistemele scutului antiaerian, care, după caz, vizează protecţia antibalistică, combaterea dronelor şi apărarea antiaeriană.

Grecia intenţionează să cheltuiască aproximativ 28 de miliarde de euro până în 2036 pentru a construi sistemul multistrat „Scutul lui Ahile” de apărare antibalistică, antiaeriană şi anti-drone, precum şi pentru a achiziţiona până la 40 de avioane de vânătoare F-35 din SUA şi fregate din Franţa şi Italia, menţionează Reuters.

Grecia, care utilizează sisteme Patriot de fabricaţie americană, sisteme ruseşti S-300 şi diverse sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acţiune pentru a-şi proteja spaţiul aerian, cheltuieşte aproape 3,5% din produsul intern brut pe apărare, o proporţie mai mare decât cea a multor aliaţi NATO, din cauza disputei de lungă durată cu vecina Turcie.

Grecia şi Israelul, care au legături economice şi diplomatice strânse, gestionează un centru de instruire aeriană în Grecia, organizează exerciţii militare comune anuale şi cooperează în domeniul sistemelor anti-drone şi al securităţii cibernetice.

Anul trecut, Atena a achiziţionat 36 de sisteme de artilerie cu rachete de fabricaţie israeliană, pentru aproximativ 650 de milioane de euro.