Parlamentarii georgieni l-au ales sâmbătă, 14 decembrie curent, pe fostul fotbalist Mihail Kavelaşvili, un ultraconservator şi o figură loială guvernului, noul președinte al țării, în locul prooccidentalei Salome Zurabișvili. Votul a fost dat pe fondul unor noi proteste antiguvernamentale organizate încă de dimineață în fața Parlamentului.

Menționăm aici că președinții georgieni sunt aleși de un colegiu electoral compus din parlamentari și reprezentanți ai guvernului local. Din cei 225 de electori prezenți, 224 au votat pentru Kavelaşvili.

Între timp, Mihail Kavelaşvili, un fost fotbalist de la Manchester City, cunoscut pentru opiniile sale anti-occidentale, adesea conspirative, a fost singurul candidat, deoarece opoziţia a refuzat să-şi preia mandatele după alegerile legislative controversate din octombrie şi nu a propus pe nimeni pentru această funcţie.

Proteste chiar în ziua numirii noului președinte

Înainte de vot, sute de protestatari au înfruntat frigul şi câţiva fulgi de zăpadă şi s-au adunat în faţa Parlamentului. Unii au adus mingi de fotbal şi diplomele lor pentru a-l lua în derâdere pe viitorul şef al statului, scrie News.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proteste au loc din 28 noiembrie în Georgia, cu zeci de mii de protestatari care s-au adunat în faţa parlamentului în fiecare seară. Unii au aruncat cu artificii în poliţie, care a folosit tunuri cu apă, gaze lacrimogene şi atacuri cu gloanţe de cauciuc pentru a dispersa demonstraţiile.

Vineri seară, în capitala Tbilisi, manifestaţia antiguvernamentală din faţa Parlamentului a adunat mii de persoane. Manifestaţia s-a desfăşurat însă fără probleme, departe de ciocnirile violente care au marcat primele zece zile ale protestelor.

Tot vineri, parlamentul a aprobat noi restricţii radicale privind protestele, majorând amenzile pentru participanţi şi organizatori şi interzicând acoperirea feţei, focurile de artificii şi laserele utilizate pentru a orbi poliţiştii.

#fotbalist #Georgia #presedinte nou #proteste

Transparența decizională a fost afectată în ședința plenară a Parlamentului din 10 septembrie, iar modul în care a fost revocat deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, din componența delegației Legislativului la Uniunea Interparlamentară Permanentă ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare. Constatările apar în raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX, care atrage atenția și asupra lipsei de intervenție a președintelui Parlamentului în cazul unor expresii necenzurate folosite de Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”.

Potrivit Promo-LEX, transparența decizională a fost afectată în cazul a două dintre cele cinci proiecte de lege supuse votului, ceea ce reprezintă 40% din total. În ambele cazuri nu a fost respectat termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut pentru prezentarea recomandărilor de către părțile interesate.De asemenea, înainte de începerea ședinței plenare nu au fost publicate unele acte aferente procesului legislativ, printre care un aviz al Direcției generale juridice, un aviz al Guvernului, o expertiză anticorupție și o sinteză a recomandărilor.

Promo-LEX reiterează că respectarea termenelor de consultare publică și publicarea tuturor documentelor relevante înainte de examinarea proiectelor în plen sunt necesare pentru un proces decizional transparent și pentru participarea reală a părților interesate la elaborarea legislației.

Organizația a atras atenția și asupra modului în care a fost gestionat un moment de la începutul ședinței. Reprezentanții opoziției parlamentare au înaintat 19 propuneri de modificare și completare a ordinii de zi, însă niciuna nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ulterior, Renato Usatîii, deputatul „Partidul Nostru” a folosit expresii necenzurate, iar președintele Parlamentului nu a intervenit. Promo-LEX consideră că această lipsă de reacție contravin Regulamentului Parlamentului, care îi atribuie președintelui ședinței responsabilitatea de a veghea la respectarea Regulamentului și la menținerea ordinii în plen.

Un alt aspect semnalat de Promo-LEX vizează revocarea deputatului Verșinin, desemnat de fracțiunea „Democrația Acasă”, din funcția de președinte al Grupului Național al Republicii Moldova la Uniunea Interparlamentară.

Potrivit explicațiilor prezentate în plen, propunerea de revocare a fost înaintată la inițiativa președintelui Parlamentului, nu de fracțiunea care l-a desemnat pe deputat, motivul invocat fiind conduita și declarațiile acestuia.

Promo-LEX atrage atenția că Regulamentul Parlamentului atribuie fracțiunilor dreptul de a propune numirea și revocarea propriilor reprezentanți în delegațiile parlamentare permanente. În aceste condiții, revocarea unui reprezentant la inițiativa unui alt subiect decât fracțiunea care l-a desemnat, fără ca acesteia să i se ofere posibilitatea de a desemna un alt reprezentant, ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare și autonomia fracțiunilor parlamentare.

În același timp, organizația salută faptul că Parlamentul a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Potrivit Promo-LEX, această practică contribuie la predictibilitatea procesului legislativ.

Ordinea de zi a ședinței din 10 septembrie a fost publicată cu o zi înainte și a inclus 24 de subiecte. În total, deputații au votat cinci proiecte de lege și patru proiecte de hotărâre, toate cele cinci proiecte de lege fiind aprobate în prima lectură.

Promo-LEX precizează că niciunul dintre proiectele de lege adoptate în această ședință nu a avut relevanță pentru integrarea europeană.

Ședința plenară a durat aproximativ opt ore și 30 de minute, inclusiv o pauză de o oră și cinci minute. Cele mai lungi dezbateri au vizat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative pentru simplificarea legislației fiscale și vamale, discuțiile durând aproximativ patru ore și 21 de minute.