Coridorul feroviar Vălcineț-Căinari va fi reparat cu contribuția financiară a UE

Republica Moldova va beneficia de finanțare nerambursabilă în valoare de 12 milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru reparația coridorului feroviar Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari. Parlamentul a ratificat acordul de grant investițional dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții „Moldova Solidarity Lanes”.

Investiția de 12 milioane de euro în infrastructura feroviară din țara noastră va avea un impact pozitiv atât asupra mediului de afaceri, cât și asupra cetățenilor. Acest lucru va avea drept rezultat creșterea volumului de mărfuri transportate pe cale ferată, întrucât vor fi eliminate restricțiile de masă pe aceste sectoare. La fel, va crește și numărul de pasageri, pentru că trenurile vor circula cu viteză mai înaltă și se va reduce durata călătoriilor. În rezultat, se va asigura degajarea traseelor rutiere naționale și a trecerilor de frontieră, pentru că mai multe mărfuri vor fi transportate cu trenul și se va renunța la autocamioane.

Acordul de grant investițional dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții „Moldova Solidarity Lanes” a fost semnat la Chișinău, la 17 septembrie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru ratificarea Acordului au votat 58 de deputați.

#coridor feroviar #grant #UE

Adoptarea Codului Audiovizualului (CA) în Republica Moldova a fost un moment esențial pentru reglementarea mass-media și întărirea democrației. În centrul acestei inițiative s-a aflat Angela Aramă, jurnalistă de renume și politiciană, care a militat activ pentru libertatea presei și deetatizarea televiziunii naționale. Ea a fost lidera mai multor proteste și greve ale jurnaliștilor din anii 2000, marcând o schimbare crucială în peisajul audiovizual moldovenesc.

Într-un interviu recent acordat jurnalistei Nata Albot, Angela Aramă a dezvăluit că ideea deetatizării presei și creării Codului Audiovizualului a fost a sa, Vladimir Voronin, președintele Republicii Moldova de atunci, dându-i undă verde pentru a fi scris și adoptat. Ea a explicat că presiunile politice și cenzura masivă de la începutul anilor 2000 au făcut necesară o reformă legislativă pentru a proteja independența jurnaliștilor.

Codul Audiovizualului, adoptat în 2006, a fost rezultatul unei munci intense și a numeroase compromisuri politice. Angela Aramă a povestit că a fost nevoită să negocieze cu lideri politici, inclusiv cu Iurie Roșca și Vladimir Voronin, pentru a asigura susținerea proiectului.

Astăzi, Angela Aramă privește cu scepticism evoluția presei din Republica Moldova, subliniind că pericolele cenzurii nu au dispărut complet. Declarațiile sale rămân un memento al eforturilor și sacrificiilor necesare pentru consolidarea democrației și protejarea libertății presei.