Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Președinta Maia Sandu solicită revizuirea mecanismului de vetting pentru a extinde categoria de jucători evaluați

30 Dec. 2025, 10:22
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
30 Dec. 2025, 10:22 // Societate //  Realitatea.md

Președinta Maia Sandu solicită revizuirea mecanismului de vetting pentru a extinde categoria de jucători evaluați, arătându-se nemulțumită de modul în care sunt examinate mai multe dosare. De asemenea, mai cere Guvernului să simplifice procedura de dare în căutare după pronunțarea sentințelor de condamnare, astfel încât condamnații să nu reușească să fugă în regiunea transnistreană și să se eschiveze de lege. Declarații în acest sens au fost făcute în conferința de presă din 30 decembrie 2025, susținută la Președinție.

„Parlamentul a adoptat legea nr. 333 privind sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc și al procuraturii, și consolidarea integrității judecătorilor care examinează cauze de corupție. Am văzut mai multe reacții pe marginea acestei inițiative și vreau să îmi expun și eu punctul de vedere, în special în contextul ultimelor evoluții din sistemul de justiție. În ultimii ani am făcut mai multe eforturi pentru a curăța și a reforma justiția și pentru a asigura condiții mai eficiente de combatere a corupției. Cred că putem spune că în unele zone ale justiției lucrurile au început să funcționeze mai bine, s-au îmbunătățit, inclusiv datorită faptului că o parte dintre judecători și procurori își fac lucrul onest, în conformitate cu legea, nu se schivează de la responsabilitate. Dar, din păcate, există în continuare zone ale sistemului în care actori din justiție continuă să colaboreze cu infractorii și încearcă, din răsputeri, să păstreze elemente ale sistemului vechi, corupt. E suficient să ne uităm la durata examinerii dosarelor, mai ales a celor de rezonanță”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a enumerat o serie de dosare pe care îi bănuiește pe judecători de tergiversare întru expirarea termenului de prescripție și a beneficiilor ilegale în scop propriu. Un dosar care vizează un grup criminal organizat este examinat în instanță deja de 11 ani. Au mai rămas doar 4 ani până la expirarea termenului de prescripție, așa cum s-a întâmplat în cazul dosarului „Landromat”. Un alt dosar, la fel pe care vizează un grup criminal organizat, acuzat de trafic de droguri, se află în instanță de 7 ani. Un alt dosar, pe un caz de delapidare a averii străine, se află în instanță de 11 ani. Un alt caz similar se află în instanță de 9 ani. Un dosar cu privire la escrocheriile de la Banca de Economii se examinează în instanță din 2013. Alte dosare care vizează „frauda bancară” din 2018, din 2019, din 2020, din 2021, din 2022 și tot așa. Într-un dosar, în 3 ani, au fost audiați doar 3 martori. În alt dosar, în 5 ani, au fost audiați 5 martori.

„Cred că trebuie să mergem și mai departe și în acest sens solicit Parlamentului, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și altor autorități responsabile să analizeze în cadrul unui grup de lucru și să inițieze de urgență măsuri privind revizuirea mecanismului de vetting în vederea lărgirii categoriilor de judecători care să fie supuși evaluării externe extraordinare și/sau accelerarea procedurilor interne ale colegiului din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în evaluarea performanței judecătorilor. Reforma Justiției este foarte importantă și pentru funcționarea statului, și pentru procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană”.

De asemenea, președinta Maia Sandu a cerut Guvernului să simplifice procedura de dare în căutare.

„Regiunea transnistreană este folosită tot mai des pentru eschivarea de la ispășirea pedepsei. În acest sens, solicit Guvernului îmbunătățirea cadrului existent și întreprinderea măsurilor legislative necesare de prevenire a eschivării persoanelor condamnate de la executarea pedepsei, inclusiv prin simplificarea procedurii de dare în căutare a persoanei odată cu pronunțarea sentinței și a măsurii de arest în scopul executării sentinței”.

La final, șefa statului a ținut să aprecieze efortul oamenilor onești din sistem, judecători și procurori care își fac munca cu responsabilitate în pofida presiunilor din partea grupărilor corupte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.