Președintele armean Armen Sarkissian a demisionat! Cauza - puterea limitată a funcției prezidenţiale

Armen Sarkissian, președintele Armeniei a demisionat din funcție, duminică seara potrivit unui comunicat de presă, postat pe pagina sa oficială.

„M-am gândit foarte mult timp, iar după aproape patru ani de muncă activă, am decis să demisionez din funcția de președinte al Armeniei. Aceasta absolut nu este o decizie emoțională, și reiese dintr-o anumită logică”, a spus într-o declarație pe site-ul președintelui Armeniei.

Potrivit lui Sargsyan, el nu are instrumente constituționale care să „influențeze procesele fundamentale ale politicii interne și externe, problemele de război sau pace” într-o perioadă dificilă pentru țară, scrie meduza.io.

„Instituția președintelui nu ar trebui să fie obiectul bârfelor și al teoriilor conspirației, distrăgând atenția astfel atenția publicului de la cele mai importante probleme. Astăzi, mai mult decât oricând, avem nevoie de acțiuni semnificative, bine gândite, semnificative. Altfel, noi, armenii din întreaga lume, nu ne vom atinge scopul misiunii noastre, ne vom afla pe marginea istoriei. Nu mai avem dreptul să greșim”, a mai spus președintele.

Armen Sarkissian a fost ales președinte de Parlamentul Armeniei în primăvara anului 2018. La scurt timp după aceasta, în țară a avut loc o revoluție, în urma căreia actualul prim-ministru Nikol Pashinyan a ajuns la putere.

Armenia are o formă parlamentară de guvernare, așa că președintele are doar puteri reprezentative. Potrivit Constituției, el este ales pentru un mandat de șapte ani. Alegerile prezidențiale anticipate din țară ar putea avea loc la mijlocul lunii februarie.

#Parlamentul Armeniei #președintele Armeniei #Armen Sarkissian #demisie

În perioada 6-9 iulie 1949, 35.144 de basarabeni au fost treziţi în toiul nopţii, urcaţi în maşini militare şi deportaţi în vagoane de tren. Operaţiunea, numită de sovietici „SUD”, a vizat peste 8000 de bărbați, 14.000 de femei, 11.000 de copii.

Agenția Națională a Arhivelor a publicat listele tuturor celor deportați, inclusiv numărul eșaloanelor și vagoanele în care locuitorii Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești de atunci au fost deportați. Datele cuprind și informații despre cei care au murit pe drum, dar și despre bebelușii născuți în trenuri.

„În comparație cu deportarea din 12-13 iunie 1941, pentru cea din 1949 avem date pentru 99% din deportați. Am rezerve în ceea ce privește folosirea expresiei „al doilea val al deportărilor”, întrucât sugerează un fenomen natural, ceea ce nu a fost nicidecum. Din contra, a fost rezultatul unei politici de stat bine plănuite și realizate minuțios, ca un plan de război. Nu întâmplător s-a numit operațiunea SUD”, consideră șeful Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Informațiile pot fi descărcate în format pdf, iar datele despre fiecare persoane pot fi identificate în funcție de nume, anul nașterii sau localitate de baștină. Listele pot fi accesate pe pagina web a Agenției Naționale a Arhivelor. În același timp, specialiștii avertizează că ar putea exista probleme de acces din cauza suprasolicitării, iar datele pot fi descărcate și din sistemele de stocare de tip cloud, accesând linkul înserat.

#1949 #al doilea val de deportări #operațiunea SUD #deportari