Veaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat de la Moscova, afirmă că Volodimir Zelenski va avea soarta fostului președinte georgian Mihail Saakașvili, aflat în detenție.

„Soarta marionetelor Washingtonului și Bruxelles-ului se termină întotdeauna la fel – ei scapă de ei. De Saakașvili își mai amintesc doar pentru că și-a mestecat cravata. El este un proscris în închisoare. Zelenski este următorul”, a scris Volodin pe canalul său de Telegram.

El a făcut comentariile la împlinirea a 15 ani de la începerea Bătăliei pentru Țhinvali, singura confruntare majoră din timpul războiului declanșat de Rusia împotriva Georgiei în 2008, bătălia soldându-se atunci cu retragerea trupelor georgiene din acest oraș care este capitala regiunii separatiste pro-ruse Osetia de Sud.

Volodin a declarat marți că Saakașvili a ordonat un atac asupra Osetiei de Sud, cu sprijinul Uniunii Europene și al NATO, despre care președintele Dumei de Stat afirmă că au oferit finanțare și instruire militară pentru trupele georgiene.

„Istoria se repetă, dar acum cu Zelenski, a adăugat el, susținând totodată că Saakașvili ispășește o pedeapsă pentru „crime comise în timpul mandatului”. „Același lucru îl așteaptă pe Zelenski”, a conchis Veaceslav Volodin.

Zelenski acuză guvernul georgian că încearcă să îl ucidă pe Saakașvili

Saakașvili a fost arestat de autoritățile georgiene în 2021, când s-a întors în țară după un exil de 8 ani în care a fost implicat activ în politica ucraineană. Saakașvili a fost condamnat la 6 ani de închisoare în 2018 pentru abuz de putere într-un dosar legat de grațierea unor oficiali ai ministerului de interne în timpul mandatului său.

După ce s-a întors în țară el a fost pus sub acuzare și pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat.

În luna februarie a acestui an președintele Volodimir Zelenski a declarat că el crede că executivul pro-rus din Georgia îl ucide pe Saakașvili în închisoare în condițiile în care acesta suferă de mai multe afecțiuni medicale și a slăbit dramatic după ce a intrat în greva foamei pentru a protesta față de arestarea sa.

Zelenski a făcut comentariile în timpul unei conferințe de presă susținută alături de președintele austriac Alexander Van der Bellen, după ce a văzut fotografii cu starea de la momentul respectiv a lui Saakașvili, care este cetățean ucrainean.

Alte imagini apărute la începutul lunii iulie arată că starea acestuia s-a deteriorat și mai mult, Saakașvili fiind de nerecunoscut în timpul unei audieri prin videoconferință.

Cum a ajuns Mihail Saakașvili cetățean al Ucrainei

După ce partidul rival Visul Georgian a ajuns la putere în Georgia în 2012-2013, Saakașvili s-a mutat în Ucraina. Președintele ucrainean Petro Poroșenko l-a numit în 2015 în funcția de șef al unui consiliu consultativ pentru reforme și guvernator al regiunii Odesa.

Însă Saakașvili a început să facă publice scheme de corupție și a intrat în conflict cu Poroșenko. Fostul președinte georgian a fost lipsit de cetățenia ucraineană, a fost urmărit penal și apoi deportat de autoritățile ucrainene în 2018, în ceea ce el consideră a fi o vendetă politică ilegală.

În 2019, Zelenski a fost ales președinte și i-a redat lui Saakașvili cetățenia ucraineană. În 2020, Zelenski l-a numit pe fostul președinte georgian în funcția de șef al Consiliului Executiv pentru Reforme al Ucrainei. Saakașvili s-a întors în Georgia în 2021 în încercarea de a stimula sprijinul pentru opoziție.

Autoritățile georgiene în exercițiu i-au retras lui Saakașvili cetățenia georgiană și l-au acuzat și condamnat în mai multe cazuri despre care acesta spune că sunt politice și fabricate.

#Duma de Stat #Mihail Saakașvili #Rusia #Ucraina #Veaceslav Volodin #Vladimir Zelenski

Regimul de la Moscova nu are nicio intenție de a opri ostilitățile din Ucraina la linia actuală a frontului și promite să-și „intensifice metodele” de desfășurare a războiului, scrie adevărul.ro.

Șeful diplomației ruse a respins explicit scenariul înghețării conflictului pe pozițiile ocupate în prezent de cele două armate și a recurs din nou la una dintre principalele teme folosite de Kremlin pentru justificarea războiului: lupta Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial.

„Nu ne vom coborî la nivelul lor, dar ne vom înăspri considerabil propriile metode pentru a distruge tot ceea ce alimentează din Occident mașina de război a Kievului. Și facem deja acest lucru. Ei încep să geamă. Nu este o coincidență faptul că un număr tot mai mare de voci din cadrul discursului nostru public comun solicită o încetare imediată. Asta nu va funcționa. Ne putem opri doar atunci când va exista o soluție pe termen lung, fiabilă și durabilă. Dacă ne-am opri brusc acum la linia frontului, am permite, în esență, ca isprava bunicilor și străbunicilor noștri, care au învins nazismul, să fie devalorizată. Acest lucru este pur și simplu imposibil”, a spus Lavrov.

El a avertizat și că Moscova intenționează să intensifice atacurile împotriva obiectivelor despre care susține că sprijină capacitatea militară a Ucrainei.

„Vom recurge la metodele noastre mult mai dure”, a afirmat ministrul rus, precizând că Rusia urmărește distrugerea a „tot ceea ce alimentează mașina de război a Kievului din Occident”.

Lavrov a recunoscut, de asemenea, că oamenii din Rusia suferă și „mor din cauza actelor teroriste”, dar a afirmat că este o chestiune de „responsabilitate față de istoria milenară a statului rus”.

Referirea lui Lavrov la generația sovietică ce a învins Germania nazistă continuă una dintre temele centrale ale discursului Kremlinului despre invadarea Ucrainei. Vladimir Putin a folosit încă de la declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, termenul de „denazificare” pentru a descrie unul dintre obiectivele proclamate de Rusia în Ucraina.

Liderul rus Vladimir Putin a amenințat că „Rusia va răspunde cu aceeași monedă dacă țările occidentale vor confisca nave comerciale rusești”.

„Rusia va răspunde la confiscarea navelor sale comerciale cu aceeași monedă, nu doar în aceleași ape, ci oriunde, inclusiv în Oceanul Pacific”, a declarat liderul de la Kremlin.