Veaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat de la Moscova, afirmă că Volodimir Zelenski va avea soarta fostului președinte georgian Mihail Saakașvili, aflat în detenție.

„Soarta marionetelor Washingtonului și Bruxelles-ului se termină întotdeauna la fel – ei scapă de ei. De Saakașvili își mai amintesc doar pentru că și-a mestecat cravata. El este un proscris în închisoare. Zelenski este următorul”, a scris Volodin pe canalul său de Telegram.

El a făcut comentariile la împlinirea a 15 ani de la începerea Bătăliei pentru Țhinvali, singura confruntare majoră din timpul războiului declanșat de Rusia împotriva Georgiei în 2008, bătălia soldându-se atunci cu retragerea trupelor georgiene din acest oraș care este capitala regiunii separatiste pro-ruse Osetia de Sud.

Volodin a declarat marți că Saakașvili a ordonat un atac asupra Osetiei de Sud, cu sprijinul Uniunii Europene și al NATO, despre care președintele Dumei de Stat afirmă că au oferit finanțare și instruire militară pentru trupele georgiene.

„Istoria se repetă, dar acum cu Zelenski, a adăugat el, susținând totodată că Saakașvili ispășește o pedeapsă pentru „crime comise în timpul mandatului”. „Același lucru îl așteaptă pe Zelenski”, a conchis Veaceslav Volodin.

Zelenski acuză guvernul georgian că încearcă să îl ucidă pe Saakașvili

Saakașvili a fost arestat de autoritățile georgiene în 2021, când s-a întors în țară după un exil de 8 ani în care a fost implicat activ în politica ucraineană. Saakașvili a fost condamnat la 6 ani de închisoare în 2018 pentru abuz de putere într-un dosar legat de grațierea unor oficiali ai ministerului de interne în timpul mandatului său.

După ce s-a întors în țară el a fost pus sub acuzare și pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat.

În luna februarie a acestui an președintele Volodimir Zelenski a declarat că el crede că executivul pro-rus din Georgia îl ucide pe Saakașvili în închisoare în condițiile în care acesta suferă de mai multe afecțiuni medicale și a slăbit dramatic după ce a intrat în greva foamei pentru a protesta față de arestarea sa.

Zelenski a făcut comentariile în timpul unei conferințe de presă susținută alături de președintele austriac Alexander Van der Bellen, după ce a văzut fotografii cu starea de la momentul respectiv a lui Saakașvili, care este cetățean ucrainean.

Alte imagini apărute la începutul lunii iulie arată că starea acestuia s-a deteriorat și mai mult, Saakașvili fiind de nerecunoscut în timpul unei audieri prin videoconferință.

Cum a ajuns Mihail Saakașvili cetățean al Ucrainei

După ce partidul rival Visul Georgian a ajuns la putere în Georgia în 2012-2013, Saakașvili s-a mutat în Ucraina. Președintele ucrainean Petro Poroșenko l-a numit în 2015 în funcția de șef al unui consiliu consultativ pentru reforme și guvernator al regiunii Odesa.

Însă Saakașvili a început să facă publice scheme de corupție și a intrat în conflict cu Poroșenko. Fostul președinte georgian a fost lipsit de cetățenia ucraineană, a fost urmărit penal și apoi deportat de autoritățile ucrainene în 2018, în ceea ce el consideră a fi o vendetă politică ilegală.

În 2019, Zelenski a fost ales președinte și i-a redat lui Saakașvili cetățenia ucraineană. În 2020, Zelenski l-a numit pe fostul președinte georgian în funcția de șef al Consiliului Executiv pentru Reforme al Ucrainei. Saakașvili s-a întors în Georgia în 2021 în încercarea de a stimula sprijinul pentru opoziție.

Autoritățile georgiene în exercițiu i-au retras lui Saakașvili cetățenia georgiană și l-au acuzat și condamnat în mai multe cazuri despre care acesta spune că sunt politice și fabricate.

#Duma de Stat #Mihail Saakașvili #Rusia #Ucraina #Veaceslav Volodin #Vladimir Zelenski

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.