Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a vizitat astăzi, 30 septembrie, Colegiul de Inginerie Strășeni, care reprezintă în momentul de față un simbol al cooperării moldo-germane, orientată spre dezvoltare și inovații. Colegiul a fost inaugurat acum trei ani, cu sprijinul companiilor germane din Republica Moldova și cu susținerea directă, sub formă de finanțare și donare de echipamente din partea Germaniei.

În discursul de astăzi, la Colegiul de Inginerie, Marin Ciobanu, administratorul principal al ZEL Bălți și directorul Colegiului de Inginerie, a mulțumit președintelui Germaniei pentru sprijinul și susținerea din partea țării sale.

„Pe parcursul ultimului deceniu, zonele economice libere din Moldova s-au dovedit a fi un instrument de atragere a investițiilor străine directe și de stimulare a dezvoltării industriale a țării. Contribuția ZEL-urilor la dezvoltarea economiei naționale este în creștere. Un factor important pentru competitivitatea unei țări este forța de muncă calificată. În cele mai multe cazuri, acest factor este mai important decât stimulentele fiscale. Am început acum trei ani să pregătim tineri într-un sistem dual de educație bazat pe experiența germană, prin intermediul Colegiului de Inginerie nou înființat. Astăzi este una dintre cele mai bine dotate instituții de învățământ din Moldova, oferind studenților o gamă largă de cunoștințe și abilități. Sistemul de învățământ dual este important pentru noi, pentru că prin intermediul acestuia există o sincronizare între cererea de pe piața muncii și oferta din sistemul de învățământ”, a declarat Marin Ciobanu.

De asemenea, Marin Ciobanu a precizat că firmele germane reprezintă investiții de 160 de milioane de euro pe teritoriul zonei, precum și peste 8.000 de locuri de muncă create. Astfel, aceștia sunt extrem de interesați de dezvoltarea durabilă a întreprinderilor lor, ceea ce implică, de asemenea, formarea de personal calificat în domeniul ingineriei.

„În cei trei ani de la deschiderea Colegiului din Strășeni, investițiile în această instituție au depășit 2 milioane de euro. Acesta este împărțit aproximativ în mod egal între finanțarea de la bugetul moldovenesc și asistența din partea colegilor noștri germani. Anul acesta am avut a doua promoție de absolvenți-ucenici, în fiecare an pregătim 25 de ingineri de nivel mediu pentru economia națională. Aceștia sunt, în principal, specialiști pentru companiile care cooperează cu Colegiul în procesul de învățământ dual – ucenicii au stagii și pregătire practică cu acestea. În prezent, avem peste 20 de parteneri, dintre care majoritatea sunt companii germane. Este important de remarcat faptul că absolvenții noștri obțin cunoștințele și abilitățile necesare pentru a lucra cu cele mai moderne echipamente”.

De menționat că, în delegația oficială a președintelui, Frank-Walter Steinmeier, au făcut parte oameni de afaceri și alte oficialități.

#Colegiul de Inginerie #presedintele Germaniei

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.