Moldindconbank va continua campania de prevenire a fraudei financiare până când acest fenomen este prezent în societatea moldovenească. Despre aceasta a declarat Alexander Picker, președintele Comitetului de Conducere al Moldindconbank, în cadrul emisiunii „O seară perfectă” de la PRO TV din data de 13 martie.

Potrivit lui, inițial banca planifica să se concentreze exclusiv pe clienții săi, dar după ce a înțeles amploarea problemei, a implementat o campanie socială adresată fiecărui cetățean al țării.

„Din păcate, escrocii au devenit foarte creativi. Ei chiar transformă unii clienți în „parteneri”. Sunt cazuri când escrocii promiteau oamenilor profituri uriașe din așa-zisele investiții, dar cu condiția ca la transferul banilor să nu informeze banca despre scopul adevărat, ci să spună că vor fi folosite pentru achiziționarea materialelor de construcție. Din fericire, am reușit să stopăm astfel de tranzacții, în urma discuțiilor cu clienții. Campania noastră este una de succes pentru că am folosit mesaje clare în comunicările noastre, utilizând un limbaj simplu”, a spus Alexander Picker.

Președintele Moldindconbank a remarcat și implicarea diferitor organizații care au susținut campania băncii: „Ne bucurăm foarte mult că alte instituții au înțeles cât de importantă este aceasta și ne-au susținut, inclusiv poliția”.

Alexander Picker a subliniat că inițiativa socială are drept scop prevenirea cazurilor de fraudă și se adresează atât tinerilor, cât și persoanelor în vârstă, care sunt mai des expuși riscului de a deveni victime ale fraudelor financiare.

„Am fost și eu contactat. Au spus că am un credit aprobat. Aceasta este prima greșeală, deoarece nu trebuie să răspundem la apeluri de la numere necunoscute. Am întrebat de la ce sucursală sunt contactat și mi s-a răspuns că nu contează, deoarece creditul deja este aprobat și e necesar doar să ofer datele cardului. Aici intervine a doua greșeală, pentru că nu trebuie să oferim nimănui datele cardului. A fost un caz, când un client a decis să păcălească escrocul și i-a oferit datele cardului fără bani. O decizie greșită, deoarece escrocii utilizând datele acestui card au obținut acces la conturile clientului și au retras bani de pe depozit. În al treilea rând, nu trebuie să deschideți link-uri din surse necunoscute. Dacă primiți un apel dubios, primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să ziceți că veți reveni ulterior și să contactați banca dumneavoastră, pentru a verifica dacă este un apel veridic. În cazul Moldindconbank, puteți suna la 022 71 71 71, angajații noștri fiind disponibili non-stop. Dacă considerați că ați transmis informații personale escrocilor, atunci apelați imediat banca și poliția – cu cât mai devreme, cu atât mai bine, pentru că tranzacțiile pot fi încă blocate și banii returnați”, a explicat președintele Moldindconbank.

Spre final, Alexander Picker a remarcat că oamenii trebuie întotdeauna să fie atenți și vigilenți, pentru că „dacă sună prea bine ca să fie adevărat atunci nu e”.

Interviul integral poate fi urmărit aici:

Moldindconbank – mereu alături!

#Alexander Picker #carduri #Moldindconbank

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.