Președintele sârb, Aleksandar Vučić, a declarat că în tabără de instruire tactico-militară pentru cetățeni moldoveni organizată în vestul Serbiei vara acesta au activat trei cetățeni ai Federației Ruse. El a făcut declarația la Belgrad, pe 15 octombrie curent, în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Nu pot afirma că a fost implicat un serviciu de informații rus, dar am stabilit prezența a trei cetățeni ruși în tabăra Sunčana Reka, nu departe de Loznica”, a spus Vučić, răspunzând unei întrebări adresate de redacția sârbă a Europei Libere.

Autoritățile moldovene spun că zeci de moldoveni au fost instruiți în Serbia timp de câteva luni, înainte de alegerile parlamentare moldovene din 28 Septembrie, în tabere organizate de serviciile secrete rusești.

Cu doar șase zile înainte de vot, poliția moldoveană a anunțat reținerea a 74 de persoane, suspectate de pregătirea unor revolte înainte și după scrutin, în cazul înfrângerii forțelor politice pro-ruse.

Președintele Serbiei a reamintit la conferința de presă că țara sa a reținut doi cetățeni sârbi bănuiți și ei de implicare în organizarea taberei.

„Ei ne-au oferit informații despre persoanele respective [cetățenii ruși], iar ancheta este în desfășurare”, a spus Vučić.

Nu este prima dată când președintele Serbiei confirmă existența taberei, dar este pentru prima dată când confirmă și implicarea rușilor și vorbește despre aceasta în prezența șefei Comisiei Europene. Moscova a negat acuzațiile, iar poliția și procuratura sârbe nu au menționat Rusia în declarațiile lor oficiale până acum.

Într-un interviu acordat sursei citate pe 24 septembrie, înaintea alegerilor de la noi, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a spus că Uniunea Europeană analizează „cum a fost posibil” ca zeci de moldoveni să fie instruiți în Serbia în tactici de destabilizare. „Suntem conștienți de acest lucru și, în acest caz concret, chiar analizăm acum – cine, când și cum a fost posibil”, a spus Kos în interviu, fiind întrebată în legătură cu declarațiile autorităților moldovene despre antrenamentele din țara balcanică.

Presa sârbă de investigație au descoperit la începutul lunii octombrie că tabăra de antrenament se afla în complexul turistic Sunčana Reka din apropiere de Loznica, dar și faptul că a fost vizitată de ruși, forțând autoritățile sârbe să reacționeze. Radio Slobodna Evropa a aflat că acest complex turistic de opt hectare, deținut de un fost boxer pe malul râului Drina de pe granița cu Bosnia și Herțegovina, a fost vizitat în trecut chiar de președintele Vučić și soția sa, care a fost declarată „Personalitate a orașului Loznica”, în 2024. Cetățean de onoare al orașului Loznica este, de 15 ani, și președintele rus, Vladimir Putin.

Declarațiile lui Vučić la conferința de presă comună cu Ursula von der Leyen au venit pe fondul presiunilor Bruxelles-ului ca Serbia să-și alinieze politica externă la aceea a UE, așa cum prevăd regulile aderării, inclusiv să impună vize cetățenilor din terțe state cum este Rusia.

„Avem nevoie de o mai mare aliniere în politica noastră externă, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile împotriva Rusiei”, a declarat von der Leyen, vorbind alături de Vučić. Serbia trebuie să „fie mai concretă” în dorința de aderare la UE, a mai spus președinta Comisiei Europene, solicitând respectarea statului de drept, reformele electorale, libertatea presei și sancțiunile europene împotriva Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dosarul „taberelor din Serbia”: PCCOCS cere arest preventiv pentru 12 participanți implicați în dezordinile în masă

#Serbia #Ursula von der Leyen

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.