În octombrie 2025, Chișinăul nu are încă buget pentru anul curent. Proiectul a fost exclus de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului municipal Chișinău (CMC), urmare a votului fracțiunilor Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidului Socialiștilor.

Documentul urma să fie examinat și votat în ambele lecturi, însă consilierii socialiști au propus excluderea de pe ordinea de zi, inițiativa fiind susținută de PAS, conform IPN. Consilierii socialiști au invocat neclarități și întârzieri în procesul de elaborare a documentului și l-au calificat drept dubios, cerând să înceapă elaborarea proiectului pentru anul viitor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul lor, reprezentanții PAS au acuzat lipsă de transparență în gestionarea fondurilor. Fracțiunea Partidului Mișcarea Alternativa Națională s-a abținut, iar restul consilierilor au votat împotriva excluderii proiectului.

Consilierii MAN și-au acuzat colegii din PAS și PSRM de ipocrizie, subliniind că, deși în spațiul public au pledat pentru adoptarea bugetului, în ședință au blocat dezbaterea. Ulterior, primarul Ion Ceban a venit cu o reacție, menționând că orașului îi lipsesc consilieri care să se gândească la cetățenii din Capitală.

Consilierii municipali s-au convocat miercuri, după o pauză de mai bine de trei luni, ca urmare a unei dispoziții emise de edil. Pe ordinea de zi a ședinței au fost incluse 39 de chestiuni, printre care și proiectul bugetului municipal pentru anul 2025, care încearcă să fie dezbătut luni la rând fără succes.

#buget municipal #Chisinau #CMC #proiect #sedinta

Negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate marți la Abu Dhabi, s-au încheiat după mai bine de patru ore și vor continua miercuri. Deocamdată, nu au fost anunțate rezultate concrete, iar pozițiile părților rămân diferite în privința unui eventual armistițiu. În același timp, Washingtonul încearcă să obțină participarea directă a Europei la următoarele runde de discuții.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că în prima zi a negocierilor au fost abordate chestiuni umanitare, inclusiv schimbul de prizonieri de război și repatrierea copiilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a calificat prima zi a tratativelor drept „foarte productivă” și a confirmat că Statele Unite își doresc extinderea formatului prin includerea reprezentanților europeni.

Potrivit publicației Politico, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner vor încerca să convingă Rusia să accepte participarea directă a Europei la următoarea rundă de negocieri. Washingtonul ar vrea ca actuala întâlnire să fie ultima desfășurată fără implicarea deplină a partenerilor europeni. „Avem nevoie de Europa la masa negocierilor”, a declarat un oficial american citat de publicație.

De altfel, înainte de începerea discuțiilor trilaterale, reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene s-au întâlnit cu oficiali americani și ucraineni.

În ceea ce privește un eventual armistițiu, Moscova nu dă semne că ar fi pregătită să îl accepte în această etapă. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că trebuie clarificate mai întâi principiile viitoarei arhitecturi de securitate europene și abia ulterior discutată oprirea focului în Ucraina.

Poziția Rusiei stârnește îngrijorări în rândul statelor europene, care se tem că solicitările Kremlinului ar putea viza inclusiv reducerea prezenței NATO pe flancul estic. În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că discuțiile mai ample despre securitatea europeană ar trebui să aibă loc după obținerea unui armistițiu.

Tot marți, reprezentanții Statelor Unite, ai Europei și ai Ucrainei au reafirmat, într-o declarație comună, angajamentul pentru o arhitectură de securitate solidă în Europa după încheierea războiului. Documentul subliniază respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și dreptul acesteia de a-și decide independent viitorul. Semnatarii au reconfirmat și rolul central al NATO în apărarea colectivă euroatlantică și au discutat despre măsuri de prevenire a escaladării militare.

Între timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au continuat. Potrivit autorităților de la Kiev, înainte de începerea negocierilor, armata rusă a atacat zece regiuni și a lovit cinci substații energetice importante.