Președintele Turciei, Tayyip Erdogan, va vizita Statele Unite pe 9 mai, a declarat vineri, 29 martie curent, un oficial turc din domeniul securității. Va fi prima vizită a lui Erdogan la Casa Albă în timpul administraţiei preşedintelui democrat Joe Biden, potrivit Reuters.

Vizita la Washington va fi, de altfel, prima pe care Erdogan o va face din 2019, când s-a întâlnit cu președintele de atunci, Donald Trump, cu care are legături personale bune. De la alegerea președintelui Joe Biden, în 2020, Ankara a căutat o altă întâlnire față în față.

Separat, şeful serviciului turc de informaţii MIT, Ibrahim Kalin, se întâlneşte vineri cu membri ai Camerei Reprezentanţilor a SUA în scopul de a discuta despre viitoarea vizită a preşedintelui turc şi despre alte probleme bilaterale, a menţionat oficialul citat.

Legăturile dintre aliații NATO, mult timp tensionate din cauza diferențelor pe o serie de probleme, s-au dezghețat de când Ankara a ratificat în ianuarie candidatura Suediei la NATO, după o întârziere de 20 de luni, care a provocat frustrări la Washington.

Cu toate acestea, tensiunile persistă, inclusiv în ceea ce privește nordul Siriei, unde forțele americane sunt aliate cu militanții kurzi pe care Ankara îi consideră teroriști.

De asemenea, Washingtonul a făcut presiuni asupra Ankarei pentru a face mai mult pentru a opri bunurile care tranzitează spre Rusia și despre care spune că sunt folosite în efortul de război al Moscovei în Ucraina.

În februarie, Recep Tayyip Erdogan a afirmat că punctele de vedere ale Turciei şi SUA sunt convergente în tot mai multe domenii şi a evidenţiat tendinţa pozitivă a relaţiilor dintre Ankara şi Washington, după avansarea contractului de achiziţionare a unor avioane militare americane F-16 de către Turcia.

Guvernul american şi-a dat acordul pe 26 ianuarie pentru această vânzare, în valoare de 23 de miliarde de dolari, la trei zile după ce Ankara a ratificat aderarea Suediei la NATO. Congresul de la Washington bloca anterior tranzacţia din motive politice, legate în principal de tensiunile Turciei cu Grecia şi de situaţia drepturilor omului în Turcia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Joe Biden #prima vizită #Recep Tayyip Erdogan #SUA #turcia

Rusia și Ucraina și-au exprimat interesul pentru un armistițiu care să vizeze cerealele și energia, a anunțat miercuri, 23 septembrie, la New York, secretarul de stat american Marco Rubio. Oficialul american a declarat că SUA sunt dispuse să medieze un astfel de acord, care deși nu încheie războiul va atenua „presiunile globale” care se resimt din cauza conflictului. Rubio a adăugat că Zelenski a ridicat această chestiune și în discuția pe care a avut-o marți cu Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU, relatează antena3.ro.

„Nu oprește războiului, dar poate ajuta la atenuarea presiunilor globale care se resimt ca urmare a conflictului. Este o idee pe care întotdeauna suntem dispuși să o explorăm. A fost ridicată în fiecare conversație pe care am avut-o cu ei”, a spus Rubio, adăugând că ideea unui armistițiu a fost ridicată și în timpul întrevederii de joi dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump.

Președintele Ucrainei și președintele SUA au avut marți o discuție de aproximativ 40 de minute, în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Reuters notează că momentele istorice din Biroul Oval din februarie 2025, când Zelenski a fost practic dat afară de la Casa Albă, nu s-au repetat.

Zelenski a declarat că cei doi au discutat despre eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia, inclusiv despre un posibil armistițiu bilateral privind atacurile asupra obiectivelor energetice, dar nu despre oprirea unilaterală a atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

„Atât Statele Unite, cât și Ucraina vor să vadă acest război absurd purtat de Rusia luând sfârșit înainte de iarnă”, a anunțat Zelenski care a precizat că a discutat cu președintele american Donald Trump despre „măsurile de dezescaladare capabile să deschidă calea către diplomație”.

Donald Trump, a cărui rată de aprobare a scăzut la niveluri record pe fondul prețurilor ridicate la carburanți, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului din SUA, făcuse anterior presiuni asupra Ucrainei pentru a înceta atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. Președintele american consideră că aceste atacuri sunt în parte responsabile pentru prețurile ridicate ale motorinei.

Zelenski nu a obținut un acord cu Trump pentru sistemele Patriot

Cei doi președinți au discutat, de asemenea, și despre dorința Ucrainei de a obține mai multe rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, singurul tip de armament din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachetele balistice rusești.

Zelenski a propus ca viitoarele sisteme Patriot care urmează să fie furnizate de Germania în 2027 și 2028 să fie schimbate pentru livrări mai rapide din partea SUA în această iarnă.

El a spus că Trump nu a respins ideea, dar a recunoscut că nici nu a acceptat-o.

Pe 10 iulie, la summitul NATO din Ankara, președintele american spunea: „Le vom da dreptul să producă Patriot. Le vom arăta cum să o facă. Cred că le pot produce destul de repede”.

Câteva săptămâni mai târziu de la această declarație, Trump s-a răzgândit.

„Este o armă cu totul extraordinară și trebuie să fim puțin atenți cui îi acordăm licența”, a declarat liderul american pentru Financial Times, la data de 31 iulie, și după ce Volodimir Zelenski a anunțat, în urma unei întâlniri la Casa Albă, că președintele american a acceptat să acorde Kievului licențele necesare.

Ucraina cere de mult timp mai multe rachete Patriot pentru a se apăra de atacurile rusești cu rachete balistice, drone și bombe. Sistemele sunt considerate esențiale pentru protejarea orașelor și a infrastructurii energetice, însă stocurile Kievului sunt foarte mici.