Belgia, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, îndeamnă guvernele Uniunii Europene să ia în considerare lansarea unei proceduri de retragere a drepturilor de vot ale Ungariei, care va prelua președinția luna viitoare, transmite Politico.

Ministrul de externe al Belgiei, Hadja Lahbib, a pledat pentru aplicarea unei proceduri de neîncredere la adresa Budapestei în temeiul articolului 7 din Tratatul privind UE, o măsură extremă care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al țării în UE.

„Avem o Europă care se străduiește să avanseze și, din păcate, unele state – un stat în special – adoptă din ce în ce mai mult o poziție de blocaj și de veto. Cred că ar trebui să avem curajul de a lua o decizie: să mergem până la sfârșitul articolului 7, să activăm articolul 7 până la capăt, care prevede încetarea dreptului de veto”, a spus ea.

Parlamentul European a lansat prima etapă a procedurii articolului 7 împotriva Ungariei în 2018, dar procesul a intrat în impas. Următoarea etapă este adesea denumită „opțiunea nucleară”, deoarece implică cea mai gravă sancțiune politică pe care UE o poate impune unui stat membru – suspendarea dreptului de vot în procesul decizional al UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dacă mergem până la capăt cu acest mecanism, ar trebui să funcționeze. Dacă nu funcționează, trebuie să îl reformăm. Acesta este viitorul Uniunii Europene”, a subliniat Hadja Lahbib.

De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, Budapesta a încetinit în mod constant ajutorul UE pentru Ucraina sau l-a refuzat cu totul.

#Belgia #drept de vot #suspendare #UE #Ungaria

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.