Prețul cuprului a urcat joi la un nivel record, însă creșterea nu indică neapărat o economie globală mai puternică. În spatele scumpirii se află oferta limitată, investițiile masive în rețelele electrice, dezvoltarea inteligenței artificiale și incertitudinile comerciale, transmite CNBC.

Contractele futures pentru cupru din Statele Unite au ajuns la aproximativ 6,90 dolari pentru o livră, după care au pierdut o parte din avans până la încheierea ședinței.

Datorită utilizării sale pe scară largă în construcții, electronică și transporturi, cuprul era considerat un indicator fidel al sănătății economiei mondiale și a primit porecla „Doctorul Cupru”. De această dată, însă, recordul arată mai degrabă dezechilibrul dintre cerere și ofertă decât începutul unei perioade de creștere economică generală.

William Osnato, director pentru cercetarea și analiza datelor privind mărfurile la Barchart, susține că prețurile ridicate sunt alimentate în special de cererea centrelor de date și a rețelelor electrice necesare dezvoltării rapide a industriei inteligenței artificiale.

„Creșterea cererii de cupru este mai concentrată și nu reprezintă avansul economic general care susținea în mod tradițional prețul metalului”, a explicat Osnato.

În același timp, oferta rămâne limitată. Exploatarea cuprului este costisitoare, iar deschiderea unei mine noi poate dura aproximativ zece ani. Michael Widmer, șeful departamentului de cercetare a metalelor de la Bank of America, consideră că actuala scumpire este determinată mai ales de problemele de aprovizionare, nu de o explozie a cererii.

Producția minieră a crescut lent, iar fenomenele meteo severe din Chile, cel mai mare producător individual de cupru din lume, au perturbat activitatea exploatărilor. Zăpada abundentă, ploile și vântul puternic au accentuat presiunile asupra pieței.

Oferta globală a fost restrânsă și de posibilele tarife americane, precum și de măsurile adoptate de China pentru a limita disponibilitatea deșeurilor de cupru. În 2025, președintele Donald Trump a impus taxe vamale de 50% pentru importurile anumitor produse semifabricate din cupru și produse derivate cu un conținut ridicat al acestui metal.

Cererea este susținută și de procesul de electrificare. În prima jumătate a anului, investițiile Chinei în rețeaua electrică au crescut cu 13% față de perioada similară a anului trecut, iar Beijingul a anunțat un plan de aproximativ 574 de miliarde de dolari pentru modernizarea infrastructurii energetice.

Noul record a fost atins și după ce Republica Democratică Congo a interzis oficial exporturile de concentrate de cupru și cobalt, pentru a încuraja procesarea acestora pe plan intern.

Problemele de aprovizionare îi determină pe consumatori să retragă metal din depozitele Bursei de Metale din Londra și împing în sus costurile de rafinare. În aceste condiții, prețul record al cuprului nu mai oferă un verdict clar despre sănătatea economiei mondiale, ci scoate la iveală presiunile tot mai mari asupra lanțurilor globale de aprovizionare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cupru #preț record

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.