Creșterea accelerată a prețurilor la îngrășăminte, de până la 40% în luna martie, nu este un fenomen izolat, ci o consecință directă a crizei energetice, susține economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, scumpirea produselor petroliere a dus la majorarea prețului gazului, materia primă de bază pentru majoritatea îngrășămintelor, iar evoluțiile de pe piețele internaționale se transmit aproape integral în costurile de import din Republica Moldova, transmite BANI.MD.

În medie, în lunile februarie și martie, prețurile la îngrășăminte au crescut cu aproximativ 50%, cu un vârf în martie, ceea ce pune presiuni suplimentare asupra costurilor agricole în 2026. Cu toate acestea, impactul imediat asupra fermierilor este încă limitat, din cauza structurii importurilor. Aproximativ jumătate din necesarul anual este adus în primul trimestru, iar doar o treime a fost achiziționată la prețuri ridicate.

Economistul atrage atenția că experiența anilor 2022-2023 arată riscurile menținerii unor prețuri mari: valoarea importurilor a crescut atunci până la 70-75 de milioane de dolari, însă pe fondul reducerii cantităților cumpărate, ceea ce a afectat utilizarea îngrășămintelor și, implicit, producția agricolă. Dacă actualele condiții se mențin, adevăratul impact se va resimți în a doua jumătate a anului, când Republica Moldova va importa îngrășăminte la prețuri deja majorate. Într-un scenariu pesimist, agricultorii ar putea suporta costuri suplimentare de până la un miliard de lei.

Raportat la dimensiunea sectorului agricol, estimat la 30-35 de miliarde de lei anual, această sumă reprezintă aproximativ 3% din valoarea producției vegetale. Totuși, potrivit lui Ioniță, problema reală este că aceste costuri afectează direct profitul fermierilor și pot eroda semnificativ rentabilitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agricultura din Republica Moldova se confruntă simultan cu două șocuri majore: scumpirea motorinei, care afectează costurile lucrărilor agricole, și creșterea prețurilor la îngrășăminte, care influențează productivitatea. Pe termen scurt, situația rămâne gestionabilă, însă pe termen mediu riscurile cresc, potrivit sursei citate.

De asemenea, economistul subliniază că singurul factor care ar putea compensa aceste costuri este un an agricol favorabil, cu producții bune și prețuri avantajoase la recoltă. În lipsa acestui scenariu, avertizează Ioniță, scumpirea îngrășămintelor riscă să se transforme într-o criză latentă, care va deveni vizibilă abia la finalul sezonului agricol, când se vor trage concluziile asupra producției și profitabilității.

#criza energetică #ingrasaminte #Moldova #scumpiri

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.